Efectele sancțiunilor asupra Rusiei. Avtovaz va suspenda asamblarea mașinilor

Avtovaz va suspenda asamblarea mașinilor în Tolyatti și Izhevsk pe 5 martie, precum și în perioada 9 martie – 11 martie, din cauza lipsei continue de componente electronice, a anunțat serviciul de presă al producătorului auto.

Compania a menționat că salariul angajaților întreprinderii în zilele de nefuncționare va fi economisit total/parțial, scrie tass.ru.

„În legătură cu criza în curs de desfășurare a furnizării de componente electronice și pentru a preveni o scădere semnificativă a nivelului veniturilor angajaților companiei, administrația AvtoVAZ a luat următoarele decizii privind programul de lucru al întreprinderilor din Togliatti și Izhevsk: martie 5 2022 este declarată zi de pauză cu plată, iar perioada 9-11 martie este declarată inactivă, angajații fiind plătiți în cuantum de două treimi din salariul mediu lunar.

În același timp, AvtoVAZ spune că angajații pot folosi zilele din 9 până în 11 martie ca zile de vacanță cu plată integrală, cu un transfer din decembrie 2022.

Compania a subliniat că modificările de orar nu vor afecta serviciile responsabile cu asigurarea bunei funcționări a infrastructurii întreprinderii, precum și departamentele de inginerie implicate în lucrările la noi proiecte. Diviziile și filialele AvtoVAZ, angajate în producția și distribuția de piese de schimb, deservire tehnică pentru clienți, vor funcționa, de asemenea, conform programului obișnuit în această perioadă.

„Compania depune toate eforturile pentru a relua producția la fabricile sale din Tolyatti și Izhevsk cât mai curând posibil”, a spus compania.

Anterior, președintele AvtoVAZ, Nicolas More, a spus că situația cu deficitul de componente electronice continuă să fie dificilă pentru producător.

Avtovaz produce mașini și componente cu ciclu complet pentru două mărci – Lada și Renault. Unitățile de producție ale Avtovaz sunt situate în Togliatti – JSC Avtovaz, JSC Lada Zapad Togliatti, precum și în Izhevsk – LLC Lada Izhevsk. În 2021, Avtovaz a crescut vânzările de mașini pe piața rusă cu 2%, la 350,7 mii de unități. În același timp, ponderea Lada în segmentul autoturismelor și vehiculelor utilitare ușoare a scăzut de la 21,5% în 2020 la 20,9% în 2021.

#Avtovaz #automobile #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.