Invazia rusă în Ucraina - dezastru militar. Moscova ar putea decide să dea frâu liber întregii sale forţe

Invazia declanşată de armata rusă în Ucraina s-a dovedit o eroare tactică şi strategică surprinzătoare, marcată de penurii de hrană şi carburant, de abandonarea de vehicule armate, de pierderi de avioane şi de morţi în rândul soldaţilor, potrivit unor experţi americani, informează AFP.

Însă decepţiile din primele zile, cu o subestimare a hotărârii ucrainenilor de a se apăra, ar putea determina Moscova să decidă să dea frâu liber întregii sale forţe şi să distrugă fără discernământ zone mari din Ucraina, avertizează aceşti experţi.

Specialiştii americani în armata rusă susţin că au fost uimiţi de proasta gestionare a campaniei, cu împotmolirea coloanelor de invazie, cu sute de blindate ruse aparent pierdute şi cu forţele aeriene ale Kremlinului respinse de apărarea ucraineană antiaeriană.

„Când strici totul după două sau trei săptămâni, pot să înţeleg, însă când te poticneşti chiar la uşă atunci când intri în casă, (înseamnă că) ai o problemă”, a subliniat Scott Boston, analist principal în materie de apărare în cadrul grupului de reflecţie Rand Corp.

Pentagonul aștepta ca armata lui Putin să distrugă rapid Ucraina

Pentagonul şi experţi din sectorul privat se aşteptau ca armata preşedintelui rus Vladimir Putin să distrugă rapid capacitatea Ucrainei de a riposta, anihilând comandamentul celor 200.000 de militari ucraineni, distrugând sistemele de apărare antirachetă şi forţele aeriene ale Kievului.

Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat în primele şase zile de lupte. Şi, chiar dacă nu există o estimare fiabilă a numărului de soldaţi ruşi ucişi, răniţi sau capturaţi, acesta pare să fie mult mai mare decât se putea anticipa pentru o invazie bine pregătită.

„Acesta este un eşec colosal al serviciilor de informaţii ruse, care au subestimat foarte mult rezistenţa ucraineană, iar execuţia militară a fost îngrozitoare”, a explicat săptămâna aceasta Michael Vickers, fost subsecretar de stat însărcinat cu Informaţiile din cadrul Departamentului Apărării, de la Centrul de studii strategice şi internaţionale.

„Principalul său atac a fost insuficient. El a fost fragmentat. Elementele sale pentru operaţiuni de recunoaştere au fost capturate, coloane au fost distruse. Este pur şi simplu un dezastru, de la un capăt la altul”, a adăugat el.

Rusia nu a reușit să distrugă sistemele de apărare ale Ucrainei

Potrivit unor experţi militari de la centrul Scowcroft din cadrul Atlantic Council, ruşii nu au reuşit să cucerească rapid un aeroport situat în apropiere de Kiev şi să-l păstreze. Aeroportul a fost probabil prea distrus în lupte pentru a mai putea fi utilizat după cum era prevăzut pentru a cuceri Kievul, au subliniat aceşti specialişti.

Mai mult, adaugă ei, „pierderile de avioane şi de elicoptere ruse au fost mult mai crescute şi mai prejudiciabile”, pentru că ei nu au putut distruge sistemele de apărare antiaeriană ale ucrainenilor.

O altă „surpriză” o constituie desfăşurarea limitată şi ineficientă de arme de război electronice, care ar fi trebuit, potrivit aşteptărilor analiştilor, să joace un rol determinat în atacul asupra mijloacelor de comunicare ale ucrainenilor.

„Dacă ruşii ar fi reuşit să-i decupleze pe comandanţii militari ucraineni de cei pe care îi comandă, forţele aeriene şi de apărare aeriană ucrainene ar fi fost constrânse să lupte în mod necoordonat, ceea ce le-ar fi făcut mai puţin eficiente şi mai vulnerabile atacurilor”, se arată în raportul Scowcroft Center.

Scott Boston subliniază că ucrainenii au continuat să utilizeze drone Bayraktar de fabricaţie turcească pentru a distruge forţele ruse. „Dacă ei (ruşii) sunt loviţi de dronele turceşti o dată sau de două ori, e în regulă. Însă dacă ei sunt loviţi mai mult de o dată sau de două ori, ceva nu funcţionează de partea rusă”, a subliniat el.

Rușii nu și-au coordonat bine capacitățile

Potrivit purtătorului de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, ruşii par să nu-şi fi coordonat bine „capacităţile considerabile şi diverse, nici gestionat (cum trebuie) logistica invaziei”. „Avem indicaţii, de la bun început, că, în pofida faptului că ei (ruşii) au capacităţi de arme combinate sofisticate, ele nu sunt neapărat deplin integrate”, a adăugat Kirby.

La fel de surprinzătoare sunt lacunele în materie de logistică. „Vedem vehicule abandonate. Constatăm probleme de susţinere, nu doar în materie de carburant, ci şi de hrană”, şi-a exprimat Kirby uimirea, miercuri.

Scott Boston, care a luat parte la simulări de război de înalt nivel axate asupra forţelor ruse, subliniază că unele semne indică faptul că o mare parte dintre aceste forţe sunt tineri, insuficient antrenaţi pentru acest tip de conflict şi care nu ştiau probabil că se duc la război.

Se pare, de asemenea, că trupele din teren nu aveau nicio idee cu privire la ceea ce încearcă ele să facă prin invadarea Ucrainei. „Dacă nu ştiţi ce se întâmplă, nu vă puteţi adapta”, explică Scott Boston.

Cu toate acestea, niciun expert nu-i vede pe ruşi „scoşi din joc”. Avansarea armatei lor bate pasul pe loc însă aceasta le-ar putea permite să-şi rezolve problemele logistice, subliniază Kirby.

Dimpotrivă, specialiştii se tem că frustrarea preşedintelui rus Vladimir Putin l-ar putea determina să declanşeze toate forţele artileriei sale, ale rachetelor şi forţei aeriene asupra populaţiei ucrainene, cu un efect devastator.

„Rusia deţine în continuare avantajele unei puteri de luptă zdrobitoare, ce va sfârşi prin a învinge forţele ucrainene pe măsură ce războiul continuă”, arată raportul Scowcroft Center.

#razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.