Vine foamete mare în Rusia! Foarte curând, rușii se vor confrunta cu o penurie de alimente

Maxim Mironov, un profesor rus de finanțe, doctor al Universității din Chicago, explică concis situația economică dezastruoasă în care este adusă Moscova de sancțiunile internaționale, într-o postare pe twitter.

Pe scurt, concluzia mea științifică ca profesor de finanțe, doctor al Universității din Chicago este că suntem F*CKED.

Și dublu f*cked pentru că locuitorii Rusiei, chiar și cei educați, în cea mai mare parte, nu înțeleg ce îi așteaptă.

Foarte curând, rușii se vor confrunta cu o penurie de produse de bază. Nu vorbesc despre tot felul de iPhone-uri, al căror import a fost deja interzis, ci despre alimente, haine, mașini, electrocasnice etc.

Rusia este foarte puternic integrată în comerțul mondial. Și deja cei mai mari operatori refuză să trimită containere cu mărfuri în Rusia. Dar chiar dacă se întâmplă un miracol și Rusia găsește pe cineva care este gata să trimită containere în Rusia, întrebarea este cum să plătească pentru asta?

Veniturile din export vor scădea semnificativ, deoarece toți cumpărătorii încearcă deja să abandoneze mărfurile rusești. Vedem că nici companiile petroliere nesancționate nu pot găsi cumpărători pentru petrolul lor. Gazprom, principalul exportator de gaze, este deja sancționată, adică, în general, nu este clar cum va primi venituri din valută.

Banca Centrală a Rusiei a acumulat un cufăr uriaș de bani, 650 de miliarde de dolari. Doar mai mult de jumătate din aceste rezerve au fost deja sechestrate, iar ce să faci cu aurul nu este, de asemenea, foarte clar. Puține bănci din lume vor dori să-l cumpere de la Banca Centrală a Rusiei, pentru a nu cădea ei înșiși sub sancțiuni sau amenzi uriașe.

Mulți oameni cred că Rusia a construit în ultimii ani o grămadă de fabrici, numai că toate aceste fabrici – auto, aviație, electrocasnice etc. folosesc activ componente importate.

Adică, în următoarele luni, ne vom confrunta cu închiderea unor industrii întregi, cu toate consecințele care decurg – penurie de bunuri, șomaj în masă, respectiv, o scădere a colectării impozitelor și, ca urmare, probleme cu plata salariilor către angajați de stat.

Avioanele, chiar și în interiorul Rusiei, vor înceta în curând să zboare. Până la urmă, aproape toate sunt importate, iar Occidentului i s-a interzis deja furnizarea de piese de schimb. Prin urmare, vom vedea în curând o dezafectare masivă a aeronavelor.

Despre agricultură: știți că în Rusia, ponderea semințelor importate este de aproape 40%? Și pentru cartofi, ponderea semințelor importate este de 90%? Adică, desigur, fermierii vor veni cu o soluție în timp, dar cel puțin pe termen scurt, ar trebui să ne așteptăm la o lipsă de produse agricole de bază și la o creștere bruscă a prețurilor.

Și nici asta nu este tot. Toți cei care pot părăsi țara vor începe să plece. Se întâmplă deja. Guvernul înțelege acest lucru, motiv pentru care a introdus astăzi o grămadă de măsuri pentru a păstra oamenii din industria IT. Numai că nu vor funcționa. Prin urmare, este foarte probabil ca vizele de ieșire să fie introduse în curând pentru anumite categorii sau să închidă complet țara”, conchide profesorul Mironov în analiza postată pe Twitter.

Меня многие просят прокомментировать санкции.

Если вкратце, то мое научное заключение, как профессора финансов, доктора Чикагского Университета – это ПИЗДЕЦ.

И двойной пиздец, что жители России, даже образованные, в большинстве своем не понимают, что их ждёт.
Объясняю на…

— Maxim Mironov (@mironov_fm) March 2, 2022

#razboi #criză #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.