Lavrov spune că Occidentul se pregătește de război cu Rusia: Un al treilea război mondial nu poate fi decât nuclear

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat joi la televiziunea de stat de la Moscova că, după părerea sa, unii lideri străini se pregătesc de război cu Rusia.

Alte afirmaţii ale lui Lavrov, citate de Reuters şi AFP, îl vizează pe preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care ar conduce „o societate în care înfloreşte nazismul”. Din acest motiv, a spus el, Rusia va continua „operaţiunea militară” în Ucraina până la îndeplinirea obiectivelor stabilite, inclusiv demilitarizarea acestei ţări.

Cu toate acestea, ministrul susţine că nu are nicio îndoială că se va găsi o soluţie la criza ucraineană, el a adăugat că dialogul dintre Rusia şi Occident trebuie să aibă la bază respectul reciproc, scrie Agerpres.

Lavrov a reafirmat că Moscova nu va tolera nicio ameninţare militară din Ucraina, acuzând totodată Kievul că primeşte ordine din Occident, iar occidentalii iau în considerare şi un război nuclear.

„Toată lumea ştie că un al treilea război mondial nu poate fi decât nuclear, dar vă atrag atenţia asupra faptului că asta este în gândirea occidentalilor, nu în a Rusiei”, a spus el într-o conferinţă de presă online, apreciind că sunt în curs de elaborare planuri pentru „un război adevărat” împotriva ţării sale.

Moscova este convinsă că are dreptate în confruntarea cu Occidentul, iar NATO urmăreşte să îşi menţină supremaţia, în timp ce Rusia are multă bunăvoinţă, însă nu poate permite nimănui să îi submineze interesele, a mai susţinut Lavrov.

Totuşi, a spus Lavrov, Occidentul este conştient de preocupările Rusiei şi va trebui să abordeze aceste aspecte la un moment dat. Şeful diplomaţiei ruse a calificat sancţiunile impuse de Occident drept „o taxă pe independenţă”.

#occident #razboi nuclear #razboi #Lavrov #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.