Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, iar pe 1 martie a avut un discurs impactant în cadrul Parlamentului European. Astfel, șansele țării vecine să se apropie de UE cresc vizibil, catalizate și de rezistența ucrainenilor în fața agresiunii rusești.
Și președinta Maia Sandu a declarat că „în aceste momente accelerarea procesului de integrare europeană este mai importantă ca niciodată pentru noi”. Șeful diplomației Europene Josep Borrell și Comisarul pentru Vecinătate și Extindere, Oliver Várhelyi întreprind o vizită în țara noastră astăzi pentru a discuta „perspectiva europeană” a țării.
| Procesul prin care o țară poate deveni membră UE este compus din patru părți: aplicare, statut de candidat, negocieri și aderare. Primul pas a fost făcut de Ucraina, dar pentru ca fiecare pas din celelalte trei să fie îndeplinite, e nevoie de unanimitate între cele 27 țări membre ale UE. Dacă Ucraina va obține statutul de candidat, urmează negocierile.
Ucraina va trebuie să îndeplinească anumite criterii de aderare, divizate în 35 de capitole și 6 compartimente: justiție și drepturile omului, piața internă, competitivitate și dezvoltare, mediu, resurse, agricultură și relații externe. Cu toate acestea, având în vedere situația din Ucraina, Zelenski a solicitat un proces accelerat de aderare pentru țara sa. |
Am discutat cu Angela Grămadă, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA) despre ce înseamnă apropierea accelerată a Ucrainei de Uniunea Europeană și care sunt șansele Moldovei să obțină statutul de candidat în acest context.
Interviul a fost editat pentru concizie și claritate.
Moldova.org: Ce impact ar putea avea asupra războiului între Rusia și Ucraina faptul că Ucraina obține statutul de țară candidat pentru aderarea la UE?
Ucraina este sub asediu, iar astfel de decizii, care forțează elita politică europeană să fie atentă, vigilentă și receptivă la impactul extinderii agresiunii militare ruse sunt necesare pentru a obține susținere, inclusiv capital de imagine, care este foarte util în negocierile cu rușii. Dacă dorim însă să extindem această analiză, atunci ea este interpretată ca un scut, deocamdată destul de fragil, pentru că abia sunt lansate discuții despre țară candidată, dar care creează angajamente ferme din partea capitalelor europene de a susține un partener.
Ce măsuri ar trebui să întreprindă autoritățile din Moldova acum pentru a accelera acest proces?
Dacă vorbim despre folosirea acestei ferestre de oportunitate, atunci răspunsul este și simplu, și complicat în același timp: voința politică pentru a depune o cerere similară. Dar cunoaștem că voința politică este greu de definit și ulterior de prezentat opiniei publice.
Dar care sunt șansele Moldovei, în special în contextul vizitei lui Josep Borrell în Moldova și a declarațiilor unor oficiali din Franța și România, să obțină statutul de țară candidat sau membră cu drepturi depline a UE?
Poziția României este una evidentă: Republica Moldova continuă să rămână prioritatea strategică a politicii sale externe, dar și de securitate. Cunoaștem și înțelegem această atitudine. Este o fereastră de oportunitate de a genera mai multă securitate pentru țara noastră. Poziția Franței este strategică, o încercare de a stabili priorități pentru o strategie pe termen lung pentru Europa de Est, cu o abordare mai consistentă și poate mai responsabilă față de amenințările care pot să vină din această regiune. Pe de altă parte, aceasta ar putea fi și o mișcare în interiorul Uniunii Europene, în care Franța își asumă un rol și întărește anumite poziții.
Moldova.org: În contextul evenimentelor recente și al votului în Parlamentul European, care credeți că sunt șansele ca Ucraina să devină membră cu drepturi depline a Uniunii Europene?
Deocamdată, decizia Parlamentului European are mai mult un rol simbolic. Elita politică ucraineană știe că integrarea europeană este încă destul de departe de a se întâmpla și este nevoie de foarte multe transformări interne pentru a se apropia de acele realități europene. Acum trebuie să vedem și decizia pe care o va formula Comisia Europeană, care urmează să evalueze această rezoluție. Trebuie să fim realiști și să înțelegem că Rusia încă nu s-a oprit din a înainta în interiorul Ucrainei, chiar dacă este nevoită să se regrupeze și să forțeze repetat anumite ținte. Contează și în ce condiții se va finaliza acest război pentru a putea evalua corect care sunt pașii de urmat dincolo de acțiunea simbolică a elitei politice ucrainene.
Revenim cu actualizări în urma vizitei oficialilor europeni în țara noastră.
