Panică și nesiguranță. Cum s-a schimbat viața moldovenilor din Rusia 

Fotografie de Michal Cizek / AFP

Sancțiunile impuse Rusiei cu scopul de opri războiul în Ucraina, deși țintesc în Vladimir Putin și oamenii lui, au lovit în primul rând în populația de rând a federației. Discutând cu câțiva moldoveni stabiliți în Rusia am aflat cum sau dacă s-a schimbat viața lor de zi cu zi, ce gânduri îi macină și dacă își mai văd viitorul în statul care provoacă pierderi umane în Ucraina.

Patrule de militari în metro

Victor este un moldovean stabilit în Sankt Petersburg. Acolo trăiește și lucrează de aproape 10 ani. La începutul săptămânii trecute își făcea planuri pentru weekend, visa la o scurtă plimbare prin orașele din apropiere, însă… „Joi dimineață am mers la Ambasada României să las niște documente, apoi am trecut pe la piața din apropiere. În metro am văzut multe patrule de militari, mi s-a părut ciudat, dar am uitat repede de asta, până un vânzător ne-a întrebat dacă am văzut ce face Rusia în Ucraina. Atunci am aflat despre război”, povestește bărbatul. 

Acasă s-a grăbit să conecteze TV-ul și să răscolească știrile de pe internet. Partea rusă și canalele media pro-Kremlin menționau despre misiunea importantă de apărare a oamenilor din Ucraina, iar pe internet vedea cum orașele ucrainene sunt atacate. Chiar de la începutul războiului, bărbatul a sesizat că rețelele sociale funcționează foarte rău. În fiecare seară oamenii ies în stradă și protestează, iar poliția îi arestează.

Enlarge

photo_2022-03-02_16-55-51
În astfel de furgonete sunt luați protestatarii și duși la sectoarele de poliție. La un protest pot fi chiar și 10 astfel de furgonete ale poliției, iar dacă numărul participanților la protest nu este mare, acțiunea ar putea dura doar câteva minute.

Potrivit bărbatului, au crescut și prețurile la electronicele și automobilele aduse de peste hotare, iar costul pentru produsele alimentare a rămas aproape neschimbat, a crescut doar cu vreo 5-10%. Oamenii nu își mai pot permite să ia credite, pentru că rata dobânzii este mare. Devalorizarea rublei i-a făcut pe mulți să se agite și să formeze rânduri mari la bancomate.

„Unii au stat în rând și două zile, dar băncile le-au spus că pot să-și scoată banii direct de la ghișeu. Am mers și eu să iau bani, nu neapărat că aveam nevoie, dar acesta e efectul de panică”, recunoaște el. Spune că se teme că-și poate pierde locul de muncă, doar că această frică este mai mare în rândul rușilor, care sunt loviți direct de sancțiunile menite să oprească războiul. „Sunt afectați oamenii de rând, dar nu autoritățile care se fac vinovate pentru toate astea. Oamenii nu vor război”, adaugă Victor. 

Siguranța viitorului a dispărut

Deși în Rusia se vorbea tot mai mult despre un eventual conflict direct cu Ucraina, puțini au crezut că ar putea fi realitate. Așa a gândit și Vladimir, moldovean care lucrează și are o familie în Moscova. El povestește că în aceste zile atmosfera din oraș nu s-a schimbat simțitor, însă nivelul de nesiguranță în rândurile oamenilor au ajuns la cote maxime. „Siguranța viitorului, practic, a dispărut peste noapte. Nimeni nu știe cum stau lucrurile la nivel economic. Nimeni nu înțelege dacă vor putea călători sau să-și construiască un viitor în contextul în care lucrurile sunt instabile. Foarte mulți se gândesc dacă e cazul să emigreze”, descrie Vladimir. De asemenea, el menționează că o dată cu atacul din Ucraina, la nivel internațional a început și o campanie xenofobă contra rușilor, ca popor. „Și, deși mulți nu-și văd viitorul neapărat în Rusia, înțeleg că nu există un sprijin din exterior care să le ofere o alternativă. Toți înțeleg că au devenit ostaticii acestei situații. Sunt afectați oamenii care nu au nicio vină”, constată bărbatul, care spune că lucrul cel mai trist este când vede cum prietenii și membrii familiei se ceartă din cauza acestei situații.

Vladimir recunoaște că se gândește să plece din țară și să-și lanseze afacerea în altă parte. „A fost schimbat nu numai viitorul celor din Ucraina sau Rusia, dar și a țărilor din spațiul ex-sovietic și nu numai. E o tragedie geopolitică, e o tragedie umană, tragedie economică, tragedie socială, tragedie…”, suspină el. 

Suntem la capătul pământului, unde nici pământ nu e

Galina și soțul a ajuns în orașul Urengoi, Rusia, la 21 decembrie 2021. Au mers să-și vadă copiii și să facă o intervenție chirurgicală. Se gândeau să revină acasă în următoarele săptămâni, dar ziua de joi le-a răsturnat planurile și le-a pus întoarcerea pe stop. 

Femeia povestește că știrile despre războiul din Ucraina au avut nevoie de ceva timp până să ajungă la urechile lor. „Suntem aproape la capătul pământului, unde nici pământ nu e, ci doar nisip și omăt. Am pus TV-ul și am văzut știri despre atac”, spune ea. Însă, pe canalele rusești, singurele pe care le găsești în regiune, nimeni nu vorbea de conflict, ci de misiune de apărare. Internetul le-a deschis accesul și spre alte știri. „Aici parcă ești rupt de toți și de toate. Liniște a fost când am venit și liniște e și acum. Parcă nimic nici nu se întâmplă”, povestește Galina. 

Singurul lucru care o liniștește este că se află alături de copii și că se simt în siguranță. Iar despre devalorizarea rublei află doar de la apropiații rămași acasă, care le trimit imagini cu panoul cursului valutar. 

20 de jurnaliști, flori și baloane

Oleg este stabilit la Moscova de mai mult timp. Noutățile că Rusia a atacat direct Ucraina l-au făcut să facă o plimbare prin oraș, să vadă dacă, timp de câteva ore, nu s-a schimbat lumea întreagă. „Am trecut pe lângă ambasada Ucrainei, unde erau vreo 20 de jurnaliști, câteva buchete cu flori și baloane, dar niciun alt om – altfel poliția i-ar fi arestat. Spre seară, au mai ieșit câțiva la protest, dar au fost reținuți în doar câteva minute. Oamenii se tem să protesteze când știu că pot fi condamnați la luni de închisoare sau chiar ani pentru un pahar de hârtie aruncat în direcția polițiștilor… Nu vezi militari să alerge pe străzi și în jur e liniște de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic”, povestește Oleg. 

El spune că în aceste șapte zile presa loială conducerii încearcă prin multă propagandă să-și convingă cetățenii că Rusia duce o operațiune de eliberare. Oleg recunoaște că, deși se gândea să rămână cel puțin cinci ani în Rusia, a decis că peste câteva luni are să plece. „Simțim o stare de dezamăgire și neputință. imaginile video cu război creează o presiune. Nu suntem ruși, dar toți ne scriu și ne cer parcă să ne justificăm pentru lucrurile pe care nu le-am făcut nici noi și nici poporul rus, ci autoritățile care au răspândit în jurul lor doar teroare”, constată el.

Sunt jurnalistă din 2015. Dacă la început m-am delectat cu presa tipărită, din 2018 am pășit în lumea presei online. În toată această perioadă am descoperit oameni, locuri și istorii. Toate acestea mi-au arătat că viața e o paletă de culori pe care-mi place să o descriu prin cuvinte și condimentez cu fotografii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.