Fie că vrem sau nu, copiii, la fel ca adulții, sunt expuși la un flux constant de informații despre război. Rețelele sociale folosite de copii și adolescenți au preponderent conținut video, cu filmări ale luptelor și exploziilor, care nu au cum să nu sperie sau chiar traumatizeze copiii. Inclusiv cei de grădiniță sunt afectați de ce văd la televizor sau aud în jur, mai ales dacă nu li se explică pe înțelesul lor situația. În acest context, ei au mare nevoie ca părinții, educatorii, profesorii să le explice ce se întâmplă, să le ofere sprijin și să-i ajute să-și proceseze emoțiile.
Consiliera educațională și parentală Adriana Boroș vine cu o serie de recomandări despre cum să abordăm discuțiile despre război cu copiii, astfel încât să avem cât mai multă grijă de echilibrul lor emoțional.
Pentru Adriana este important ca înainte să vorbească cu copilul ei, să-și ia timp pentru propria igienă emoțională, să înțeleagă ce o afectează cel mai mult în această situație și ce frici i se declanșează. Dacă nu ne conștientizăm fricile și le ignorăm, ele devin mai puternice și ne pot afecta mai mult comportamentul sau emoțiile. Apoi, poate să decidă cum să abordeze echilibrat situația și cum să vorbească despre aspectele care o emoționează cel mai mult.
„Nu trebuie să mințim copiii că e totul în regulă. Putem să le spunem că suntem îngrijorați, că simțim emoții ca furie, frică, neputință. Că este normal să avem aceste stări. Le punem în cuvinte, ni le asumăm și îi ajutăm să le verbalizeze și pe ale lor.”
Astfel, putem aduce autenticitatea în discuțiile cu copiii, care este extrem de importantă: copiii simt emoțiile adulților, iar dacă ei ne simt frica, dar le spunem că e totul bine, pot fi și mai confuzi legat de ce simt. Asta le face și mai grea procesarea emoțiilor.
Organizația Salvați Copiii vine, de asemenea, cu 5 recomandări, formulate de psihologa din cadrul organizației, Ane Lemche:
- Încearcă să-ți faci timp pentru copil atunci când vrea să vorbească
Fă-ți timp pentru discuția cu copilul. Oferă-i posibilitatea să-ți spună ce știe, cum se simte, să pună întrebări. E posibil să aibă o viziune diferită asupra situației decât cea pe care o ai tu. Ascultă, pune cât mai multe întrebări ca să afli ce a auzit sau văzut, de unde se informează, ce gândește.
- Adaptează conversația la vârsta și nivelul de înțelegere al copilului
Copilul poate să nu înțeleagă ce înseamnă conflict sau război, explică-i pe înțelesul lui. Nu-i da prea multe detalii care l-ar putea speria și mai mult. Pentru copiii mici, poate fi suficient să știe că, uneori, țările se luptă.
Pentru copiii mai mari, însă, e nevoie de mai multe discuții, întrucât înțeleg mult mai bine pericolul acestei situații. Puteți avea discuții inclusiv despre gândirea critică și despre sursele credibile de informație.
- Validează-i emoțiile
E important ca cel mic să simtă sprijinul tău în timpul conversației. Evită să-l judeci sau să-i minimizezi îngrijorările. Atunci când aveți o conversație deschisă și onestă despre lucrurile care-l neliniștesc, copilul se poate simți eliberat și în siguranță.
- Spune-i că adulții au grijă să rezolve această situație
Amintește-i copilului că nu e responsabilitatea lui să rezolve această problemă. Nu are de ce să se simtă vinovat că se joacă, că-și vede prietenii, că face lucruri care îl bucură. Rămâi calm când vorbești cu el: copilul copiază des emoțiile adulților.
- Găsiți moduri în care și copilul ar putea ajuta
Copiii care au posibilitatea să-i ajute pe cei afectați de conflict se pot simți parte din soluție. Ați putea găsi împreună moduri în care s-o facă: să organizeze strângeri de fonduri, să doneze jucării și haine, să creeze desene care îndeamnă la pace.
Să avem grijă de noi în această perioadă este o datorie – așa îi putem ajuta și pe ceilalți, putem face față avalanșei informaționale, putem aduce un pic mai multă pace, măcar în sufletele noastre și ale copiilor.
