Franţa şi-a exprimat îngrijorarea că tancurile ruseşti ar putea intra în Moldova şi Georgia

26 Feb. 2022, 08:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
26 Feb. 2022, 08:18 // Actual //  Lupu Eduard

Atacul Rusiei asupra Ucrainei ar putea anunţa o renaştere a Războiului Rece în Europa, cu două blocuri înarmate până în dinţi, care îşi vor îndrepta armele nucleare unul spre celălalt peste o cortină de fier, spun politicienii şi experţii.

Invazia Rusiei în Ucraina ar putea marca coborârea unei noi cortine de fier peste Europa. O nouă eră cu două blocuri înarmate până în dinţi

Declaraţia preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit căreia atacul Moscovei asupra ţării sale a fost „sunetul unei noi cortine de fier care se coboară”, a readus aminite de divizarea Europei postbelice în tabere ostile conduse de SUA şi Rusia despre care se credea că este de mult uitată în cărţile de istorie, relatează AFP.

De la înfrângerea lui Hitler în 1945 şi până la căderea Zidului Berlinului în 1989, Europa a fost împărţită în două tabere, linia de demarcaţie trecând prin Germania.

Aşa-numita cortină de fier, un termen inventat de liderul britanic Winston Churchill şi rostit pe 5 martie 1946 în Missouri, separa democraţiile occidentale liberale şi capitaliste de ţările comuniste din est, fiecare făcând parte din zone de influenţă care erau în mare parte acceptate de cealaltă parte.

Dar, după prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, multe din ţările componente ale URSS sau mebre ale Pactului de la Varşovia, inclusiv România, s-au îndreptat spre Occident, aderând la NATO şi la Uniunea Europeană sau cel puţin liberalizându-şi economiile şi sistemele politice, cum este cazul Ucrainai sau Moldovei.

Fostul cancelar german Angela Merkel, care a crescut în estul comunist al Germaniei, a avertizat că preşedintele rus Vladimir Putin este în căutarea de a anula această tendinţă şi de a restabili sfera de influenţă a Moscovei, relatează Yahoo News.

„Războiul de agresiune al Rusiei marchează un punct de cotitură profund în istoria europeană după încheierea Războiului Rece”, a declarat Merkel vineri.

Succesorul ei, Olaf Scholz, a calificat invazia Ucrainei drept „o încercare de a muta cu forţa graniţele în Europa”.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, l-a acuzat fără menajamente pe Putin că vrea să „reconstituie imperiul sovietic” sau cel puţin să „reafirme o sferă de influenţă”.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a părut, de asemenea, să aibă în vedere impactul pe termen lung al ofensivei ruseşti atunci când a descris războiul ca fiind un „punct de cotitură în istoria Europei şi a ţării noastre”, cu „consecinţe profunde şi de durată pentru vieţile noastre”.

Faptul că Rusia va scoate „Ucraina de pe harta naţiunilor”, aşa cum se teme ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian, ar prelungi dramatic graniţa pe care ţările NATO o împart cu Rusia.

Belarus va deveni un stat satelit al Rusiei, iar presiunea exercitată de Moscova în Europa centrală va creşte exponeniţat.

Franţa şi-a exprimat îngrijorarea că tancurile ruseşti ar putea intra şi în Moldova şi Georgia, alte două foste republici sovietice în care separatiştii au declarat state nerecunoscute.

Pe măsură ce tensiunile cresc, ameninţarea cu armele nucleare – un ingredient cheie al ordinii postbelice din Europa Războiului Rece – revine, de asemenea, în actualitate.

Le Drian i-a reamintit lui Putin că „alianţa atlantică este, de asemenea, o alianţă nucleară”, în timp ce liderul rus a ameninţat cu represalii „cum nu aţi mai văzut în istorie” pentru oricine intervine în războiul din Ucraina – ceea ce mulţi înţeleg că înseamnă represalii nucleare.

Atât Rusia, cât şi SUA au la dispoziţie mii de focoase nucleare, iar Franţa şi Marea Britanie se adaugă la capacităţile atomice ale Occidentului.

Realitatea Live

03 Mai 2024, 09:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
03 Mai 2024, 09:51 // Actual //  Lupu Eduard

De la un profit de 29 miliarde de dolari în 2021, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, gigantul energetic rus Gazprom a ajuns în 2023 la pierderi totale de 6,9 miliarde de dolari, din cauza pierderii exporturilor pe piața europeană ca sancțiune pentru declanșarea războiului de către Moscova.

Gazprom a anunțat joi că a trecut pe o pierdere netă de 629 de miliarde de ruble (6,9 miliarde de dolari) în 2023, aceasta fiind prima sa pierdere anuală în mai bine de 20 de ani, pe fondul scăderii comerţului cu gaze naturale cu Europa, cândva principala sa piaţă de vânzare, transmite CNBC.

Rezultatele evidenţiază declinul dramatic al Gazprom, care de la prăbuşirea Uniunii Sovietice a fost una dintre cele mai puternice companii ale Rusiei, adesea folosită ca pârghie pentru a rezolva disputele cu vecinii săi, precum Ucraina şi Republica Moldova Moldova.

Analiştii se aşteptau la un profit net de 447 de miliarde de ruble, potrivit agenţiei de presa Interfax.

Conform analizei Reuters, a fost prima pierdere anuală a Gazprom de la sfârşitul anilor 1990/începutul anilor 2000, când Alexei Miller, un aliat al preşedintelui Vladimir Putin, a preluat compania în 2001.

Pierderea Gazprom din 2023 a urmat unui profit net de 1.200 miliarde de ruble în 2022.

Compania, cu sediul în prezent la Sankt Petersburg, a înregistrat pierderi mari la sfârşitul anilor 1990, după ce a acumulat datorii în valută, umflate în ruble de criza financiară din 1998.

Acţiunile Gazprom la Moscova au scăzut cu aproximativ 3,3% în urma publicării rezultatelor.

Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, cândva piaţa sa primară de export, s-au redus din cauza consecinţelor politice ale conflictului din Ucraina, în timp ce Gazprom, care deţine monopolul conductelor de gaze în străinătate, a fost cea mai tangibilă victimă a sancţiunilor occidentale.

Gazprom a fost, de asemenea, implicată într-un program amplu de aducere a gazelor naturale în gospodăriile locale.

Compania a declarat joi că a înregistrat o pierdere netă de 364 de miliarde de ruble din vânzări în 2023, în contrast cu un profit de 1.900 miliarde de ruble în 2022.

Veniturile sale totale au scăzut la 8.500 miliarde de ruble anul trecut, de la 11.700 miliarde de ruble în 2022.

Profitul de bază, sau câştigul înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare (EBITDA), a scăzut la 618,38 miliarde de ruble anul trecut, de la 2.790 miliarde de ruble în 2022, conform calculelor Reuters.

„EBITDA pe întregul an, de 7,2 miliarde de dolari, a fost cel mai rău din ultimii 22 de ani, de când compania a raportat 7,6 miliarde de dolari în 2002”, a declarat Ronald Smith, de la agenţia de brokeraj BCS Global Markets din Moscova.

Potrivit calculelor Reuters, livrările de gaze naturale ale Gazprom către Europa au scăzut cu 55,6%, până la 28,3 miliarde de metri cubi, în 2023. Gazprom nu şi-a publicat propriile statistici de export de la începutul anului 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău