Moldoveni au luat cu asalt casele de schimb valutar. Au schimbat euro și dolari în sumă de 3 miliarde de lei

În ianuarie 2022, banii în circulație au constituit 30,7 miliarde de lei, micșorându-se cu 963,0 mil. lei (3,0 la sută) comparativ cu decembrie 2021, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În luna ianuarie 2022, volumul încasărilor banilor în numerar s-a majorat cu 24,5 la sută față de perioada similară a anului precedent și a constituit 12 099,6 mil. lei. Creșterea volumului încasărilor de mijloace bănești a fost determinată, preponderent, de majorarea cu 18,1 la sută a încasărilor din comercializarea mărfurilor de consum (indiferent de canalul de desfacere), care dețin cea mai mare pondere (de 52,3 la sută) din volumul total al încasărilor

Volumul eliberărilor banilor în numerar din casele băncilor licențiate în ianuarie 2022 s-a majorat cu 14,0 la sută comparativ cu perioadă similară a anului precedent și a constituit 11 136,3 mil. lei.

Modificarea respectivă a fost determinată, preponderent, de creșterea volumului eliberărilor pentru cumpărarea valutelor de la persoane fizice cu 143,9 mil. lei (5,2 la sută), care a însumat 3 miliarde de lei (echivalentul a 162,8 mil. de USD3). Ponderea acestora a scăzut cu 2,2 p.p. și a constituit 26,2 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar.

Totodată, eliberările din conturile persoanelor fizices-au majorat cu 20,2 la sută, constituind 2,7 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 24,6 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar.

Opondere semnificativă de 20,2 la sută din volumul total al eliberărilor au avut eliberările din bancomate, care s-au majorat în ianuarie 2022 cu 20,1 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Comparativ cu luna decembrie 2021, eliberările de numerar s-au diminuat cu 3,8 miliarde de lei sau cu 25,9 la sută.

#euro #dolari #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.