Prețul petrolului face un pas înapoi! După anunțarea sancțiunilor americanilor pentru Rusia s-a ieftinit

Prețul petrolului a făcut un pas înapoi miercuri, după ce în ședința precedentă a urcat la maximul ultimilor șapte ani, deoarece a devenit clar că primul val de sancțiuni americane și europene impuse Rusiei pentru trimiterea de trupe în estul Ucrainei nu va perturba aprovizionarea cu petrol.

Conform Reuters, potențiala revenire pe piață a unei cantități mai mari de țiței iranian a ținut, de asemenea, prețurile sub control.

Țițeiul Brent se tranzacționa la 97,14 dolari pe baril la 04:42 GMT, după ce marți a urcat până la 99,50 dolari, cel mai ridicat nivel din septembrie 2014.

Contractele futures pentru țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) erau cotate la 92,21 dolari pe baril, după ce marți au atins 96 de dolari.

„Aliații NATO rețin unele măsuri punitive ca monedă de schimb, ceea ce înseamnă, de asemenea, că ușa diplomației este încă deschisă. Acordul nuclear cu Iranul rămâne o posibilitate”, a declarat Vandana Hari, fondator al furnizorului de analize ale pieței petroliere Vanda Insights. „Cei doi factori vor lăsa țițeiul în limite și vor ține Brent-ul sub 100 de dolari pentru moment”, a adăugat Hari.

Prețurile au sărit marți pe fondul îngrijorărilor că sancțiunile occidentale impuse Rusiei pentru trimiterea de trupe în două regiuni separatiste din estul Ucrainei ar putea afecta aprovizionarea cu energie, însă Statele Unite au precizat că nu va exista niciun impact asupra exporturilor de energie.

„Sancțiunile care sunt impuse astăzi, precum și cele care ar putea fi impuse în viitorul apropiat, nu vizează și nu vor viza fluxurile de petrol și gaze”, a declarat marți seara târziu un înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA pentru reporteri. citiți mai mult

Sancțiunile impuse marți de Statele Unite, Uniunea Europeană, Marea Britanie, Australia, Canada și Japonia s-au concentrat asupra băncilor și elitelor rusești, în timp ce Germania a oprit un proiect major de gazoduct din Rusia, ca răspuns la una dintre cele mai grave crize de securitate din Europa din ultimele decenii.

O altă cauză care a diminuat prețurile a fost posibila revenire a peste 1 milion de barili pe zi de țiței din Iran, în condițiile în care diplomații au declarat că Iranul și puterile mondiale sunt pe punctul de a ajunge la un acord pentru a limita programul nuclear al Teheranului.

#ieftinire #titei #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.