Veste bună pentru agricultori! Procedura de lichidare a gospodăriilor țărănești inactive va fi simplificată

Pentru a susține micul business din agricultură, Guvernul a aprobat în ședința de astăzi Avizul la proiectul de Lege care prevede instituirea unor măsuri de suport pentru activitatea gospodăriilor țărănești (GȚ). Astfel, proiectul vizează simplificarea procedurii de lichidare din Registrul gospodăriilor țărănești și Registrul fiscal de stat a gospodăriilor țărănești care sunt inactive. Lista gospodăriilor țărănești inactive care urmează a fi radiate va fi determinată de Serviciul Fiscal de Stat (SFS).

Totodată, contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii, penalitățile și amenzile calculate și neachitate până la data radierii de către gospodăriile țărănești inactive vor fi anulate din sistemul de evidență al Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS).

Din registrele menționate urmează a fi radiate gospodăriile țărănești inactive, înregistrate până la 31 decembrie 2018 și care, pe parcursul ultimilor trei ani nu au efectuat operațiuni pe conturi bancare, nu sunt fondatori ai unei persoane juridice, nu au restanțe la buget, nu sunt înregistrate în calitate de plătitori TVA și nu au beneficiat de suport financiar din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural în perioada 1 ianuarie 2019 – 1 aprilie 2022.

Potrivit avizului, în termen de 2 luni după intrarea în vigoare a Legii, SFS va identifica GȚ inactive, după care vor transmite listele respective Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, Procuraturii Generale și Ministerului Afacerilor Interne, care, în termen de 10 zile, se vor expune asupra radierii. Ulterior, SFS va prezenta lista primăriilor pentru inițierea procedurii de radiere și pentru a informa fondatorii GȚ despre aceasta. Avizul privind decizia de radiere se va publica în Monitorul Oficial și pe site-ul primăriilor, iar cererile și creanțele se vor înainta nu mai târziu de 2 luni din data publicării. În cazul depunerii cererilor privind stoparea procesului de radiere și a creanțelor, radierea se anulează.

Dacă timp de 3 zile de la expirarea termenului de depunere a cererilor și creanțelor, acestea nu au fost înaintate, primăria va adopta din oficiu decizia de radiere, iar SFS, în termen de 15 zile va asigura radierea codurilor fiscale, va informa prestatorul de servicii despre închiderea conturilor bancare și CNAS despre gospodăriile radiate.

#GT #gospodarii taranesti #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.