Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, deschide lista oficialilor ruși de rang înalt care vor fi sancționați de UE

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, comandanții șef ai Forțelor Aeriene Ruse și ai Flotei Mării Negre, lideri „propaganști” de stat – precum și 351 de deputați ai Dumei – ar fi vizați de noi sancțiuni ale Uniunii Europene (UE), relatează The Guardian, citat de g4media.ro.

Măsurile, care trebuie să fie aprobate miercuri de miniștrii de externe ai UE, ar merge mai departe decât cele anunțate de SUA – și dincolo de sancțiunile lui Boris Johnson împotriva Rusiei.

Dacă va fi aprobată, UE va impune înghețarea activelor și interdicții de călătorie pentru 23 de persoane, trei bănci și o notorie „fabrică de troli” pe internet din Sankt Petersburg, ca răspuns la decizia președintelui rus Vladimir Putin de a recunoaște republicile autoproclamate din Donețk și Lugansk ca fiind „state independente”. De asemenea, blocul comunitar ar urma să sancționeze 351 de membri ai Dumei de stat ruse care au votat pentru recunoașterea celor două teritorii.

De asemenea, Guvernul rus ar putea primii restricții suplimentare privind capacitatea sa de a strânge bani pe piețele financiare ale UE. Oficialii europeni elaborează măsuri pentru a interzice comerțul între cele două teritorii controlate de ruși din estul Ucrainei, la fel cum au procedat în cazul Crimeei anexate de Rusia în 2014.

În fruntea listei de sancțiuni se află Șoigu, pentru că el este „responsabil în ultimă instanță pentru orice acțiune militară împotriva Ucrainei”, potrivit proiectului de listă accesat de The Guardian. Lui i se alătură Anton Vaino, șeful de stat major al lui Putin, care „joacă un rol activ în luarea deciziilor”, precum și Igor Osipov, comandantul șef al Flotei Mării Negre, și Serghei Surovikin, comandantul șef al Forțele Aerospațiale Ruse.

Alți oficiali de rang înalt includ viceprim-ministrul și președintele băncii de stat VTB, Dmitri Grigorenko, și Igor Shuvalov, președintele băncii de stat de dezvoltare a Rusiei, VEB, care joacă un rol important în finanțarea sectorului său de apărare.

UE vizează, de asemenea, „propaganiştii” ruşi, inclusiv purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zakharova, şi şefa canalului RT, Margarita Simonyan, ambele cunoscute pentru retorica lor stridentă anti-occidentală. Pe listă se află și Vladimir Solovyov, prezentatorul pro-Kremlin al canalului Russia One.

Alte figuri notabile includ Yevgeniy Prigozhin, cunoscut drept bucătarul lui Putin, Prigozhin finanțează Agenția de Cercetare pe Internet (IRA), care a fost, de asemenea, adăugată pe lista de sancțiuni a UE. Cu sediul la Sankt Petersburg, IRA este mai bine cunoscută ca „fabrica de troli”, unde bloggerii lucrează non-stop pentru a inunda internetul global cu opinii pro-Putin și anti-occidentale. Potrivit sancțiunilor SUA, Prigozhin este, de asemenea, considerat „managerul și finanțatorul” grupului de mercenari Wagner, care este deja supus sancțiunilor UE pentru rolul său în trimiterea forțelor în conflicte din Africa de Vest.

Mama și soția lui Prigozhin, care dețin companii ce au legături legături cu el, sunt și ele pe lista schiței.

Băncile sancționate sunt Bank Rossiya, considerată de oficialii UE și occidentali a fi banca personală pentru Putin și mulți dintre oficialii săi, precum și Promsvyazbank și Vnesheconombank, ambele considerate de oficialii UE ca fiind instruite personal de președintele rus, cu un rol-cheie în finanțarea sectorului de apărare al Rusiei.

#anexare #sanctiuni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.