O fotografie nud ar putea fi vândută la cel mai mare preţ din istoria licitațiilor

Faimoasa „Le Violon d’Ingres” a lui Man Ray este pe cale să intre în istorie ca fiind cea mai scumpă fotografie vândută vreodată la licitaţie, scrie CNN.

Imaginea alb-negru, realizată în 1924 de artistul suprarealist american, transformă trupul gol al unei femei într-o vioară.

Originalul capodoperei, considerată cea mai faimoasă lucrare a lui Man Ray, ar trebui să ajungă la o sumă cuprinsă între 5 şi 7 milioane de dolari atunci când va fi vândută la Christie’s în luna mai – cea mai mare estimare pentru o singură fotografie din istoria licitaţiilor, potrivit casei de licitaţii.

Ray, născut Emmanuel Radnitzky, a trăit între 1890 şi 1976. A fost un membru important al mişcărilor Dada şi suprarealistă, iar „Le Violon d’Ingres” este cea mai importantă lucrare care va fi oferit din colecţia lui Rosalind Gersten Jacobs şi Melvin Jacobs, directori de magazine şi colecţionari de artă care au avut legături cu cercurile suprarealiste.

Potrivit casei de licitaţii, cuplul newyorkez a achiziţionat fotografia de la Ray în 1962 iar aceasta va fi vândută alături de alte lucrări de artă, fotografii, bijuterii şi postere din colecţia lor adunată de-a lungul deceniilor.

Jacobs, fost preşedinte şi director general al Saks Fifth Avenue, a murit în 1993, la vârsta de 67 de ani. Soţia sa Rosalind Gersten Jacobs, director executiv de lungă durată al Macy’s, a murit în 2019, la vârsta de 94 de ani.

Darius Himes, şeful internaţional al departamentului de fotografii de la Christie’s, a numit fotografia „una dintre cele mai emblematice opere ale secolului XX”, într-o declaraţie. „Această imagine suprarealistă seducătoare este rezultatul unui proces unic în camera obscură”.

Printre alte piese remarcabile care se vând se numără şi „Marte”, de Vija Celmins, care se estimează că va ajunge la o sumă cuprinsă între 1.800.000 şi 2.500.000 de dolari.

Recordul actual pentru o fotografie vândută la licitaţie este deţinut de lucrarea Rhine II a lui Andreas Gursky, care a fost vândută de Christie’s 4,3 milioane de dolari în 2011.

#cea mai scumpa #pictură #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.