Migrena Nataliei Gavrilița – Justiția. Se chinuie s-o reformeze, dar nu știe cât timp va dura

Premierul Natalia Gavrilița s-a arătat deranjată de problemele din justiția moldovenească care împiedică dezvoltarea businessului, dar și atragerea investițiilor străine.

Corupția și sistemul de justiție sunt obstacolele care țin la distanță investitorii străini, de aceea reformele în justiție sunt esențiale pentru un mediu economic favorabil, dar și la crearea locurilor de muncă. În pofida dificultăților sunt o parte din investitori care au venit în țara noastră gândindu-se la activități care le-ar aduce rentabilitate”, a punctat Natalia Gavrilița în cadrul conferinței MACRO organizată de Expert-Grup.

Premierul a precizat că Moldova poate face un salt major pe calea îmbunătățirii supremației legii prin reducerea impedimentelor din partea statului.

Vom avea investitori în Republica Moldova când vor ști că statul nu-i încurcă. Atunci vom vedea investiții din diasporă, companii locale și investiții străine calitative în industriile țării. Mizăm pe reduceri semnificative a cadrului de reglementare. Să-l aducem la nivelul celui din România dacă vrem să fim competitivi, în condițiile în care o parte din oamenii de afaceri activează în Republica Moldova, dar au companiile înregistrate peste Prut”, a menționat Gavrilița.

Corupția, justiția selectivă și politizată este principala problemă cu care se confruntă oamenii de afaceri din Republica Moldova. De aceea ei sunt sceptici în a-și investi banii în afacerile pe care le au.

Curios este că, deși autoritățile implementează tot felul de măsuri pentru susținerea oamenilor, aceștia sunt sceptici și arată cu degetul la corupție și problemele din justiție.

Ultimele date ale Biroului Național de Statistică relevă că pe parcursul anului 2020 au fost create 5 mii întreprinderi și lichidate 10,5 mii întreprinderi.

Totodată, și întreprinderile nou create sunt sceptice în a-și investi banii în dezvoltarea afacerilor. De exemplu, În 2021, pentru prima dată în istoria țării a fost negativă creditarea netă a persoanelor juridice, în minus cu 700 de milioane de lei. Volumul depozitelor bancare care aparțin persoanelor juridice a fost mai mare decât volumul creditelor luate. Aceștia au avut anul trecut în bănci 34,2 miliarde de lei sub formă de depozite, iar volumul creditelor acordate a fost de 33,5 miliarde de lei.

#justiție #coruptie #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.