Ambasadorii UE au căzut de acord în mod unanim, la o întâlnire de la Bruxelles, asupra principiului de impunere a sancțiunilor, după ce Rusia a recunoscut formal cele două regiuni secesioniste din estul Ucrainei.

Miniștrii de externe ai UE se vor întâlni mai târziu, la Paris, pentru a decide detaliile măsurilor.

„Decizia Federației Ruse de a recunoaște ca entități independente și să trimită trupe rusești în anumite zone din regiunile ucrainene Donețk și Lugansk este ilegală și inacceptabilă. Încalcă legislația internațională, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, propriile angajamente internaționale ale Rusiei și escaladează criza.

Ambii președinți au salutat unitatea fermă a statelor membre și determinarea lor de a reacționa cu robustețe și viteză în fața acțiunilor ilegale ale Rusiei în strânsă coordonare cu partenerii internaționali.

O întâlnire informală a miniștrilor de externe din UE, prezidată de Înaltul Reprezentant, va avea loc astăzi. Urmare a acesteia, un prim pachet de sancțiuni va fi pus pe masă în mod formal mai târziu, în această după-amiază.

Actorii corespunzători se vor întâlni apoi să finalizeze pachetul fără întârziere.

Pachetul conține propunerile:

- să ia în vizor pe cei care au fost implicați în decizia ilegală;

- să ia în vizor băncile care finanțează armata rusă și alte operațiuni din acele teritorii;

- să ia în vizor abilitatea statului și guvernului rus de a accesa capital european și piețele și serviciile financiare, de a limita finanțarea politicilor agresive de escaladare;

- și de a lua în vizor comerțul din cele două regiuni separatiste din și spre UE, pentru a asigura că cei responsabili resimt clar consecințele economice ale acțiunilor lor ilegale și agresive.

UE este pregătită să adopte măsuri adiționale la o dată ulterioară, dacă este nevoie, în lumina evoluțiilor viitoare”, arată un comunicat al declarației comune a președinților Comisiei Europene și Consiliului European.

UE a spus în mod repetat că este pregătită să impună „consecințe masive” asupra economiei Rusiei, dacă Moscova invadează Ucraina, însă a avertizat că, având în vedere legăturile strânse ale UE în energie și comerț cu Rusia, vrea să aplice sancțiunile în faze.

„Trebuie să ne asigurăm că orice s-ar întâmpla, Rusia va simți durerea...pentru a ne asigura că Rusia nu are niciun stimulent de a merge mai departe”, a spus ministrul irlandez de externe, Thomas Byrne.

Potrivit CNN, propunerile ar urma să sancționeze 27 de persoane și entități, inclusiv politicieni, propagandiști, personal militar. Sancțiunile ar putea include și 351 de legiuitori ruși, care au votat recunoașterea teritoriile și pe cei 11 care au propus-o, precum și instalarea trupelor rusești.

Comisia își îndreaptă atenția către măsuri care sunt asemănătoare sancțiunilor luate în Crimeea, după anexarea acesteia de către Moscova în 2014, mai notează CNN.

Pachetul de sancțiuni ar putea include punerea pe lista neagră a UE a acelor membrii din camera inferioară a parlamentului din Rusia, care au votat în favoarea recunoașterii independenței celor două regiuni separatiste, a spus un oficial european pentru Reuters.

Ambasadorii au mai discutat și despre sancționarea companiilor și băncilor implicate în finanțarea activităților separtiștilor din estul Ucrainei, a spus o sursă din Comisia Europeană, pentru Reuters.

Cele două regiuni ar putea fi scoase dintr-un acord comercial de liber schimb între UE și Ucraina, a adăugat sursa, pentru Reuters.

Nu toate cele 27 de state membre ale blocului comunitar au aceeași relație cu Rusia sau dependență de gazul rusesc, ceea ce ar putea complica adoptarea sancțiunilor.

Oficialii și diplomații europeni au spus că unele țări UE, inclusiv Austria, Ungaria și Italia, cei mai apropiați aliați ai Rusiei din blocul comunitar, ar prefera sancțiuni mai limitate ca răspuns la mișcarea lui Putin în estul Ucrainei.

Alții vor să vadă acum o serie mai amplă și dură de măsuri discutate în ultimele săptămâni, în eventualitatea unei invazii a Rusiei în Ucraina. Statele baltice, centrale și din cele din Europa de est spun că sancțiunile dure ar trebui impuse imediat, având în vedere că Rusia își arată agresiunea militară față de Ucraina.

Premierul italian Mario Draghi, al cărui stat se bazează pe mare parte din gazul rusesc, a declarat, într-o conferință de presă, la Roma, că orice sancțiuni nu ar trebui să includă importurile de energie.

„Cum reacționăm ca Uniune Europeană ne va defini caracterul și într-adevăr viitorul Europei”, a spus vice-ministrul lituanian de externe Arnoldas Pranckevicius, într-o ședință la Bruxelles. Sancțiunile „nu ar trebui să fie simbolice. Dacă vrem să descurajăm alte acțiuni din partea președintelui Putin, dacă vrem să stopăm începerea războiului, trebuie să mergem înainte cu măsuri serioase”.

Președintele rus, Vladimir Putin, a aprobat solicitarea Dumei de a recunoaște independența republicilor separatiste Donețk și Lugansk. Împreună cu liderii separatiști din regiune, a pus semnătura pe declarația de prietenie și ajutor reciproc.

Procurora generală a Ucrainei, Irina Venediktova, a anunțat că a deschis un dosar penal după anunțul lui Vladimir Putin privind recunoașterea independenței autoproclamatelor republici Donețk și Lugansk.

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că vrea soluționarea diplomatică a conflictului cu Rusia, însă „Ucraina are dreptul la apărare individuală și colectivă”.

Șefa statului, Maia Sandu, a exprimat angajamentul ferm de susținere a suveranității și integrității Ucrainei, după recunoașterea de către Federația Rusă a republicilor separatiste din Donbas.

Președintele româniei, Klaus Iohannis, a enunțat poziția României vizavi de recunoașterea de către Federația Rusă a republicilor Donețk și Lugansk, care, spune el, este „o încălcare flagrantă a dreptului internațional”. „România condamnă cu fermitate recunoașterea de către Federația Rusă a „independenței” autoproclamatelor republici separatiste din Donețk și Luhansk, părți componente ale Ucrainei”, a scris Iohannis.

---