Criza energetică din iarna lui 2021-2022 cauzată de creșterea prețului la gaz la nivel mondial, dar și de noul contract al Republicii Moldova cu Gazprom privind livrarea gazelor a făcut moldovenii să se intereseze ce înseamnă eficiența energetică și să aprecieze existența acestei noțiuni.
Eficiența energetică reprezintă un set de metode, soluții și investiții care sunt aplicate în procesul tehnologic pentru reducerea consumului de energie cu asigurarea confortului de bază. Ea se manifestă prin acțiuni simple precum deconectarea luminilor atunci când părăsim o cameră, sau chiar și recomandarea lui Vadim Ceban, director Moldova-Gaz, de a nu fierbe un ceainic plin cu apă, dacă avem nevoie doar de o ceașcă de ceai.
Sunt însă mai importante în acest concept abordările sistemice, precum montarea unor ferestre cu geam dublu, izolarea clădirilor pentru a opri pierderile de căldură, schimbarea becurilor, instalarea termostatelor, montarea panourilor solare și altele.
Termenul de eficiență energetică, în contextul moldovenesc, vine mână în mână cu programele europene. Sprijinul european a venit atât cu bani pentru intervenții, cât și asistență în construirea unui cadru legislativ aferent.
Patima sistemului energetic
Problema sectorului energetic în Republica Moldova are multe probleme rămase încă din perioada sovietică. Pe atunci, prea puțini își puneau problema eficienței energetice, pentru că resursele de energie erau foarte ieftine. Din acest motiv, este destul de firesc pentru un cetățean al fostei URSS să deschidă geamul dacă este prea cald în casă, chiar și atunci când afară e minus 20. La fel de firească era și practica de a plăti factura pentru niște calorifere semi-încălzite.
O altă problemă este „îmbătrânirea geamurilor”, mai ales în spațiile comune (coridoare sau scări). Și nu în ultimul rând, e vorba de izolarea proastă a pereților clădirilor. Treptat, în anii ‘90-2000, unii locatari ai blocurilor și-au făcut singuri izolarea termică sau au schimbat geamurile. Însă asta rezolvă doar parțial problema – sunt izolați doar pereții exteriori ai apartamentului, ai spațiul privat. Ba mai mult, diversitatea materialelor de construcție și abordarea fiecărui proprietar individual aduce drept consecință acele celebre „blocuri cubul-rubik” – unde fiecare apartament are culoare diferită a izolării.
Pe lângă cele menționate mai sus, au loc debranșări în masă de la sistemele de termoficare din Chișinău, cauza principală fiind lipsa lor de performanță. Totodată, eficiența scăzută a sistemului centralizat de încălzire a dus treptat la popularizarea centralelor termice individuale. Companiile de construcție au reacționat cu oferta necesară la cererea de pe piață, iar autoritățile nu au putut ține pasul cu schimbările și a oferi alternative viabile.
Potrivit unui sondaj realizat de IDIS Viitorul în decembrie 2021, circa 32% din respondenți spuneau că utilizează gazul pentru încălzire cu un sistem de cazan conectat la gaz. În cazul a circa 44 la sută, era vorba de persoane care trăiesc în mediul urban.
În același timp, din cauza lipsei de mentenanță și investiții de-a lungul a mai bine de un deceniu, sistemul centralizat de încălzire a degradat. Centralele au prins la rugină, volumul de apă pierdut prin țevile învechite a crescut, iar pierderile incluse în tarif erau de multe ori văzute ca fiind nejustificate. În aceste circumstanțe, din anul 2012 sunt demarate mai multe programe menite să soluționeze unele probleme, unele bucurându-se de succes, altele mai puțin.
Moldova și cadrul instituțional
Politicile Republicii Moldova cu privire la eficiența energetică au început odată cu aderarea țării noastre, în 2009, la Tratatul Comunității Energetice, devenind membră cu drepturi depline în 2010. În același timp, în 2012 este adoptată „Strategia Energetică a Republicii Moldova până în 2030”, care stabilește o serie de măsuri instituționale pentru a crește eficiența energetică.
Această strategie conține doi piloni de bază, și anume: securitatea energetică și creșterea eficienței energetice. Dacă primul se referă la gazoducte și electricitate la nivel de țară, al doilea pilon implică fiecare cetățean și comunitate în parte. Astfel, sunt prevăzute măsuri precum:
- Reducerea consumului de energie în sectorul rezidențial, industrie, transport și agricultură;
- Modernizarea sistemului energetic;
- Implementarea tehnologiilor eficiente energetic;
- Dezvoltarea în țară a surselor de energie alternativă;
- Promovarea valorilor ce țin de necesitatea economiei de energie inclusiv servicii comunale, materiale de construcție, aparataj electrocasnic sau în construcția locuinței.
Odată cu aderarea la Comunitatea Energetică și semnarea Acordului de Asociere, Guvernul a trebuit să întreprindă măsuri de eficiență energetică, inclusiv de armonizare a legislației naționale cu cea a UE, dar și atragerea investițiilor în sector și creșterea, per ansamblu, a capacității instituțiilor din domeniu de a propune și implementa politici.
În perioada de pre-aderare la Comunitatea Energetică a fost fondată Agenția pentru Eficiență Energetică (AEE), o autoritate administrativă responsabilă de implementarea politicilor de stat în eficiența energetică. Tot în această perioadă a fost instituit și Fondul pentru Eficiență Energetică, care are ca scop identificarea, evaluarea și finanțarea proiectelor din acest domeniu.
Potrivit unui răspuns al AEE, începând cu 2012 instituția a finanțat circa 270 de proiecte, inclusiv cele finanțate de Fondul pentru Eficiență Energetică. Sursa de finanțare reprezintă bugetul de stat, care gestionează mai multe fonduri, cuprinzând inclusiv mijloace financiare acordate de către UE în calitate de sprijin bugetar direct. „Implementarea proiectelor în domeniul eficienței energetice are loc inclusiv prin intermediul mai multor parteneri de dezvoltare cum ar fi UNDP, GiZ, UE, dar și prin intermediul altor instituții naționale cum ar fi Fondul Ecologic Național, Fondul de Investiții Sociale, Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură, și chiar Autorități Publice Locale”, se menționează în răspuns.
Programele MOREEFF și MOSEEFF
În 2012, pentru a-i ajuta pe locatarii și proprietarii spațiilor locative din Republica Moldova să reducă consumul și facturile la energie, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a elaborat programul MoREEFF – „Facilitatea de Finanțare a Eficienței Energetice în Sectorul Rezidențial din Moldova”, care s-a desfășurat în perioada 2012-2017. Prin linii de credit oferite băncilor comerciale participante la program, au fost acordate credite persoanelor fizice și juridice pentru îmbunătățirea eficienței energetice și pentru proiecte de energie regenerabilă în sectorul rezidențial din Moldova.
Alături de linia de credit, MoREEFF a stimulat implementarea proiectelor de eficiență energetică, oferind o componentă de grant finanțată de UE și Agenția Suedeză pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare (SIDA). Suma grantului din partea UE a acoperit până la 35% din suma creditului.
Până în martie 2015, prin intermediul programului au fost finanțate circa 1500 de proiecte, marea majoritate din acestea fiind instalarea ferestrelor eficiente energetic (54,3%), instalarea boilerelor de apă fierbinte (22,2%) și instalarea cuptoarelor de biomasă (7,2%).
Beneficiarii împrumuturilor puteau fi locatarii și proprietarii spațiilor locative, asociațiile de locatari, companiile de gestionare a fondului locativ ș.a. Aceștia aveau posibilitatea să ia un credit de la băncile partenere ale programului pentru o serie de lucrări precum:
- instalarea ferestrelor energo-eficiente;
- izolarea pereților, podelelor și acoperișurilor;
- instalarea cazanelor eficiente pe biomasă;
- sistemelor solare de încălzire a apei, cazanelor pe gaze naturale;
- sistemelor de pompe termice, sistemelor fotovoltaice;
- stațiilor cu schimbătoare de căldură și sistemelor inginerești la blocurile locative;
MOSEFF este un alt proiect lansat de BERD în februarie 2010, care a operat pe două faze – MoSEFF-I (din 2010 până în 2012) și MOSEFF-II (prelungirea contractului până în 2017). Suma proiectului a fost de aproape 42 de milioane de euro, finanțarea fiind realizată tot prin intermediul băncilor partenere. Aici componenta de grant, în funcție de volumul investit, oscilează între 5 și 20% din sumă, comparativ cu 35% în cadrul programului MoREEFF. În mare parte, proiectul era îndreptat spre companiile care investeau în eficiența energetică, încurajând implementarea celor mai noi tehnologii din domeniu.
De acest proiect au beneficiat companii precum centrul comercial BASM din Bălți care, cu ajutorul unui credit, din care 20% era sub formă de grant, a instalat 125 de panouri solare pe acoperiș, cu o capacitate de aproximativ 44 Megawați pe oră.
Într-un alt caz, compania SOLAR a instalat, cu ajutorul aceluiași mecanism, un sistem performant de încălzire a apei, care a redus cheltuielile de energie cu 70%. Beneficiari mai sunt și fabrica JLC din Chișinău sau Orhei Vit de la Orhei.
În ambele proiecte împrumuturile au fost acordate prin intermediul unor bănci comerciale.
Proiectul de suflet al lui Chirtoacă
Proiectele MOREEFF și MOSEFF au avut beneficiari în toată țara, inclusiv în Chișinău, unde eficiența energetică este legată de două proiecte – unul finanțat de BERD și BEI și altul de Banca Mondială.
În 2016, în Chișinău este semnat proiectul de suflet al lui Dorin Chirtoacă, promis în campania electorală cu un an înainte. Este vorba de un credit oferit de BERD și BEI pentru izolarea termică a mai multor clădiri publice din Chișinău, dar și a unor blocuri locative. Reparația prevedea izolarea termică a blocului, restaurarea acoperișului, a fațadei, reparația subsolului, schimbarea geamurilor și instalarea punctului termic individual.
Asemenea soluții urmau să fie folosite atât pentru blocurile de locuit, cât și în pentru clădirile publice. Contractul a fost semnat inițial de primar, dar nu a fost aprobat de Consiliul Municipal Chișinău, acolo unde majoritatea era deținută de PSRM și alți consilieri neafiliați. Vasile Chirtoca, consilier PSRM, spunea atunci că „nu au susținut deoarece orașul nostru are probleme mult mai importante decât termoizolarea”.
În 2017, Dorin Chirtoacă este suspendat din funcția de primar, iar Silvia Radu, cea care l-a succedat la primărie, împreună cu majoritatea consilierilor municipali reușesc deblocarea proiectului, acesta fiind aprobat fără nici o modificare.
Dincolo de luptele din CMC, proiectul a purces la implementare. Lucrările de reabilitare, unele încă în plină desfășurare, includ măsuri integrate în domeniul eficienței energetice și energiei regenerabile. „Din peste 300 de obiective, au fost selectate instituțiile publice care aduc pierderi la bugetul municipal prin irosirea neeficientă a alocărilor financiare anuale pentru consum, în temeiul recomandărilor rapoartelor de audit energetic și examinării fezabilității investițiilor pentru fiecare măsură propusă. Aceleași rapoarte au prezentat estimări prealabile cu calcule ale investițiilor necesare”, a spus Ala Mârza, consiliera actualului primar de Chișinău.
Punctele termice individuale
Începând cu 2009, cu ajutorul Băncii Mondiale (BM), Moldova s-a angajat într-o restructurare instituțională, corporativă și financiară a sectorului încălzirii centralizate din Chișinău.
În 2014, Banca a aprobat Proiectul de îmbunătățire a eficienței sistemului centralizat de încălzire cu energie termică SACET în valoare de 40,5 milioane USD. Obiectivul proiectului era de „a contribui la îmbunătățirea eficienței operaționale și a viabilității financiare a noii companii de termoficare și îmbunătățirea calității și fiabilității serviciilor de încălzire livrate populației din Chișinău”.
Proiectul a fost implementat cu succes până în prezent, sprijinind investiții prioritare care vizează optimizarea și modernizarea rețelei de distribuție a căldurii, cum ar fi reconstrucția mai multor stații de pompare principale, înlocuirea segmentelor selectate de rețele termice și trecerea de la punctele termice centrale (PTC) pentru fiecare bloc la punctele termice individuale (PTI) pentru fiecare apartament.
PTI-urile presupun distribuția pe orizontală a energiei termice și evidența individuală a consumului de energie. Acest sistem este unul alternativ pentru cel vechi: locatarii au propriul contor de evidență a consumului de căldură, se conectează individual la încălzire, indiferent de planurile vecinilor, controlează singuri temperatura, au apă caldă nonstop. Economia oferită de punctele termice individuale este estimată a fi până la 30 la sută.
Potrivit lui Sergiu Tofilat, fost membru a Consiliului de Administrație a SA „Termoelectrica”, a fost îmbunătățită considerabil depistarea avariilor și scurgerilor. Comparativ cu 2015, scurgerile de agent termic s-au diminuat cu 15%, iar după instalarea utilajului nou la două centrale termice, consumul a fost redus cu 30%.
În prezent, potrivit unui răspuns al Termoelectrica pentru Moldova.org, în municipiul Chișinău sunt instalate 952 de Puncte Termice Individuale în blocurile locative și în instituții publice din capitală. Din acestea, 687 sunt instalate în 496 de blocuri locative, adică la 0,13% din consumatorii de energie termică livrată de Termoelectrica în Chișinău.
În 2020 a fost semnată faza a doua a proiectului, costul total fiind 92 milioane euro. Scopul acestuia este continuarea eforturilor de modernizare a infrastructurii termoenergetice a S.A. Termoelectrica începute în cadrul proiectului de îmbunătățire a eficienței sistemului centralizat de alimentare cu energie termică din 2015. În mare parte, acești bani vor merge la prelungirea programelor de trecere la PTI-uri și reparația rețelelor de distribuție a apei calde.
De asemenea, Uniunea Europeană a anunțat că, în conformitate cu Planul pentru Redresare și Reziliență, una din cele 5 direcții de investiții a UE pentru țara noastră este creșterea eficienței energetice. Potrivit planului, rețeaua de încălzire va fi înlocuită treptat pentru a permite locuitorilor să regleze încălzirea în propriile apartamente. În plus, va fi asigurată izolația termică pentru a îmbunătăți și mai mult performanța energetică. Acest lucru va spori eficiența energetică și va reduce emisiile de CO2, va crea locuri de muncă, va îmbunătăți calitatea vieții oamenilor și va reduce facturile la electricitate. Costul total al investiției este estimat la 300 milioane EUR.
