Americanii, scapă România de dependența gazului rusesc. Moldova ar putea importa gaz de peste Prut

Primii metri cubi de gaz natural românesc din Marea Neagră ar putea să ajungă la mal la jumătatea acestui an, informează știrileprotv.ro.

Și tot de atunci ca efect imediat, românii ar trebui să primească facturi mai mici la gaz. Peste 600 de milioane de dolari au fost investiți de o companie americană în platforme situate în largul mării, dar și în sute de kilometri de conducte submarine.

Platforma de producție a gazelor naturale „Ana” este prima construită în largul Mării Negre în ultimii 30 de ani.

„Black Sea Oil and Gas”, o companie deținută de puternic concern american, a făcut investiția. Firma a anunțat că va începe extracţia gazului din așa-numitele „pungi” submarine cel mai târziu în noiembrie.

Mark Beacom CEO Bsog: „Sunt foarte încântat să pot sta, în sfârșit, aici, în față a ceva tangibil, platforma de producție gaze Ana. Poate că în câteva luni vom putea extrage, în cele din urmă, gaz din proiectul nostru”.

Gazele din Marea Neagră vor fi extrase din două zăcăminte: Ana și Doina – amândouă aflate la adâncimea de 70 de metri. Apoi, vor fi trimise spre ţărm prin 120 de kilometri de conductă submarină – până la o stație de tratare construită în zona Vadu.

În prezent există circa 10 miliarde de metri cubi de resurse care urmează să intre în producţie. Capacitatea de producţie estimată va fi de 1 miliard de metri cubi de gaze pe an adică echivalentul a 10% din consumul de gaze al României. Şi tot de aici de la Vadu gazele din Marea Neagră ar trebui să ajungă în sistemul naţional.

Pentru România, proiectul din Marea Neagră poate fi șansa să își reducă dependența de gazele din import. Românii ar trebui să simtă și o reducere a facturilor – susține Ministerul Economiei

George Niculescu, Secretar de Stat Ministerul Economiei: „Evident că o nouă cantitate de gaze naturale în sistemul nostru de transport, efectul imediat va fi de presiune pe preț. Sperăm să înregistrăm preturi mai mici la gaze naturale, acesta este efectul imediat, iar o dată cu exploatarea tuturor resurselor de gaze naturale atât on shore cât şi off shore, România are potențialul să-și acopere în proporție de sută la sută consumul de gaze natural”.

Zăcământul de gaz din Marea Neagră – spun specialiștii – poate fi exploatat între 10 și 15 ani.

Gazul ar putea fi importat și de Republica Moldova prin conducta Iași – Chișinău. Compania care gestionează conducta este Eurotransgaz subsidiara Transgaz SA din România. Compania din Moldova a fost înfiinţată în 2017 pentru a participa la procedura de privatizare a Intreprinderii de Stat Vestmoldtransgaz. Din anul 2018, urmare a achiziţionării Vestmoldtransgaz din Moldova de catre Eurotransgaz, SNTGN Transgaz întocmeşte situatii financiare consolidate de grup.

#extracție #gaz #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.