Occidentul orb în fața agresiunilor lui Putin! Nantoi: Moldova merge în Europa cu baioneta rusească într-un loc

Oamenii care se interesează de istoria secolului XX sunt șocați de paralele evidente între comportamentul regimurilor totalitare de pe atunci, și a celui lui Putin din prezent, explică deputatul Oazu Nantoi acțiunile Federației Ruse în raport cu Ucraina.

Așa, pentru a crea un pretext de război împotriva Poloniei, în noaptea spre 1 septembrie 1939, Germania nazistă a înscenat atacul din partea Poloniei asupra postului de radio din localitatea Gleiwitz (actualmente Gliwice în Polonia). Așa, la 26 noiembrie 1939, regimul lui Stalin a acuzat Finlanda de atac din tunuri asupra satului Mainila, pentru ca la 30 noiembrie să pornească războiul împotriva Finlandei”, susține deputatul.

Potrivit lui, ”în perspectiva unui atac iminent din partea Ucrainei”, la 18 februarie 2022, marionetele lui Putin din teritoriile ocupate din regiunile Donețk și Lugansk ale Ucrainei, Denis Pușilin și Leonid Pasecinik, prin adresări video au anunțat evacuarea populației pe teritoriul Rusiei! Și nu contează, că lumea mai vigilentă a depistat că aceste adresări video au fost înregistrate încă la 16 februarie – aceasta înseamnă că scenariul războiului a demarat!

Te apucă groaza când constați, pe cât de oarbă a fost ceea ce numim noi ”lumea democratică” în raport cu evoluția regimului Putin! Putin doar a fost foarte consecvent, chiar dacă lăsăm în pace trecutul lui ”kgb-ist” și pornim de la cuvântarea lui renumită, din 10 februarie 2007, de la Conferința pentru securitate de la Munich!”, mai sune Nantoi.

În opinia deputatului, oarbă a fost lumea, când a mimat preocuparea de agresiunea lui Putin împotriva Georgiei în 2008; oarbă a fost lumea, când n-a observat paralele strigătoare la cer între Jocurile Olimpice din 1936 de la Berlin și cele din 2014 de la Soci! Și ne-am ales cu anexarea Crimeii după calapodul ”Anschluss-ului” din 12 martie 1938; cu proiectul ”Novorossia” susținut și de ”ai noștri”; cu 14 mii de morți și cu avionul civil MH-17 cu 298 de pasageri la bord, doborât de racheta, lansată din instalația, transportată pe teritoriul Ucrainei din regiunea Kursk din Rusia – mai ține minte cineva cum Rusia, profitând de statutul său de membru permanent al Consiliului Securității ONU, la 29 iulie 2015, a blocat rezoluția prin care se decidea constituirea a “International Criminal Tribunal for Malaysia Airlines Flight MH17”?!

Orbi și fățarnici suntem noi, posesori circumstanțiali ai ”cetățeniei” RM, cu adorarea în masă a lui Putin și cu fățarnicia preocupării de ”soluționarea conflictului Transnistrean”. Noi doar ”mergem în Europa!” – de parcă cineva ne va accepta în UE cu baioneta rusească într-un loc…. Vineri, 18 februarie, Joe Biden, Președintele SUA, a anunțat că Putin a luat decizia de a invada Ucraina în câteva zile. Peste puțin timp, la ora 4:00, 19 februarie, exact ca-n Mainila la 26 noiembrie 1939, ”obuzul ucrainean” a explodat pe teritoriul Rusiei”, mai spune deputatul.

Vine momentul de a plăti prețul orbirii și fățarniciei a ”lumii democratice”, inclusiv a cinismului businessului ”Schröderizat”. Primii, în caz de încă un act de agresiune din partea Rusiei, vor avea de plătit ucrainenii, care refuză să-și bage capul în ștreangul ”acordurilor de la Minsk”.

Azi, 19 februarie, încă nu este clar care va deznodământul, și în ce măsură noi, cei din RM, vom fi afectați de aceste evenimente dramatice. Oricum, fiecare din noi va avea posibilitatea de a se manifesta. Inclusiv, vom avea oportunitatea să vedem rândurile consolidate a ”coloanei a cincea” din RM, care așteaptă și ea comanda de la Kremlin. Cine este Putin – este clar. Rămâne de văzut cine suntem ”noi”, a conchis deputatul Oazu Nantoi.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.