Bombe în apropierea Moldovei! Zelenski supărat pe Occident pentru „inacțiune” împotriva agresiunii ruse. Vrea în NATO

Într-un discurs rostit pe scena Conferinței pentru Securitate de la Munchen, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat un calendar „clar” pentru aderarea Ucrainei la NATO. De asemenea, liderul de la Kiev a criticat sâmbătă „inacțiunea occidentală” împotriva agresiunii ruse, argumentând că Ucraina a acționat ca un „scut” în ultimii opt ani, iar arhitectura de securitate a Europei a eșuat total.

Volodimir Zelenski și-a început discursul amintind discursul lui Putin la Conferința de Securitate de la Munchen din 2007, în care președintele rus a atacat ordinea globală condusă de SUA și a catalogat extinderea NATO către Est ca fiind „extrem de periculoasă”.

„Un an mai târziu, Putin a invadat Georgia folosind multe dintre aceleași tactici pe care oficialii americani spun că le încearcă acum. Apoi, în 2014, Putin a anexat Crimeea și a stimulat o insurgență pro-rusă în estul Ucrainei, care a continuat până în prezent”, a spus președintele ucrainean, citat de publicația americană Axios.

„Cum am ajuns în cea mai mare criză de securitate de la sfârșitul Războiului Rece? Pentru mine, ca președinte al țării care și-a pierdut o parte din teritoriul, mii de oameni, și a văzut cum țara îi înconjurată la granițe de 150.000 de soldați l, acest răspuns este evident”, a spus Zelenski.

„Arhitectura de securitate a Europei și nu numai este aproape distrusă. Acum este prea târziu să vorbim despre remedierea ei. Este timpul pentru una nouă”, a continuat președintele ucrainean.

„Cu 15 ani în urmă, Federația Rusă a făcut aici o declarație în care a contestat ordinea globală de securitate. Cum a răspuns lumea? A mers mai departe și nu a dat atenție afirmațiilor președintelui rus”, a explicat liderul de la Kiev.

Zelenski și-a continuat discursul, criticând NATO pentru că susține că are o politică de „uși deschise”, în timp ce refuză să lase Ucraina să intre și a cerut alianței să ofere un interval de timp pentru eventuala aderare a țării sale la Alianță.

„Să fim sinceri în privința asta. Politica ușilor deschise este bună, dar avem nevoie de răspunsuri deschise. Nu ani și ani de întrebări închise”, a spus Zelenski. Ucraina nu va fi niciodată un „tampon” între Rusia și Occident, a adăugat acesta.

Zelenski a criticat și Occidentul pentru că a susținut că Putin a luat decizia de a invada, dar nu a impus sancțiuni până la începutul atacului. „Ce așteptați? Nu avem nevoie de sancțiuni după ce au loc bombardamente, după ce nu mai avem granițe. Dacă acționăm după începerea agresiunii, atunci de ce am avea nevoie de acele sancțiuni?”, s-a întrebat președintele ucrainean.

„Apreciem orice ajutor, dar toată lumea trebuie să înțeleagă: acestea nu sunt contribuții caritabile pe care ar trebui să le ceară Ucraina. Este contribuția voastră la securitatea Europei și a lumii. Acolo unde Ucraina a fost scutul timp de opt ani”, a mai declarat președintele ucrainean.

Acesta a spus propus, totodată, o întâlnire cu Vladimir Putin. „ Nu știu ce vrea președintele Federației Ruse vrea, așa că propun să mă întâlnesc cu el”, a spus Zelenski.

#Zelenski #NATO #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.