„Cum se luau deciziile în CSM anterior... este clar că e un organ colegial și nu toate deciziile depind de o singură persoană, adică nicio decizie, de fapt, nu depinde de o singură persoană, aceste decizii sunt luate în mod colegial. Cum se discută și cum agreează ei pe interior eu nu știu și, respectiv, pentru deciziile pe care le-au luat, probabil fiecare își asumă responsabilitatea și dacă le pare sau nu le pare rău se gândesc seara, înainte de a merge la somn”, a menționat Olesea Stamate.

„Atunci când am evoluat dosarul lui Dorel Musteață la Comisia juridică noi nu am găsit niciun temei pentru a-i refuza, deoarece acele informații care au apărut public vizavi de averea lui, apartamentul care ar fi fost achitat de către altcineva au fost în totalitate infirmate de domnul Musteață, cu probe, pe care le-a prezentat și jurnaliștilor. Deci, niciun temei legal de a nu-l confirma în funcție nu a fost. Parlamentul, de fapt, nu este cel care face numirile în funcție, ci doar finalizează procedura, deoarece ea începe de la CSM – organul care propune judecătorii pentru numirea în diverse funcții, iar Parlamentul sau președintele țării îi confirmă. Dacă sunt temeiuri îi poți refuza și atunci CSM mai vine încă o dată și solicită repetat numirea în funcție, dacă este cazul președintelui. Cu Parlamentul e un pic mai complicat, că Parlamentul este un organ politic”, a precizat președinta Comisiei juridice a Parlamentului.

Totodată, aceasta susține că omul nu poate fi descalificat din start doar în baza faptului că a activat în perioada când puterea în RM se afla în mâinile fostului lider PD, Vladimir Plahotniuc: „În perioada în care RM a fost subminată de sistemul lui Plahotniuc, în sistemul public și în justiție au lucrat mulți oameni. Doar pentru simplul fapt că ei au lucrat în perioada lui Plahotniuc, într-o anumită instituție, nu este un temei pentru a-i descalifica din start. Au lucrat și judecători în sistemul de justiție, au lucrat funcționari publici în ministere în perioad alui Plahontiuc și în momentul în care acești oameni au făcut tot ce le stă în puteri să respecte legea și nu sunt probe pentru a demonstra contrariul, fain”.

Președintele interimar al CSM, Dorel Musteață, a fost numit judecător la Curtea Supremă de Justiție la începutul lunii noiembrie, 2021. Parlamentul a susținut candidatura acestuia cu 52 de voturi.

Asta după ce Comisia juridică a avizat candidatura lui Dorel Musteață. Pasul a fost criticat de juristul Nicolae Eșanu, fostul deputat al Platformei DA Dinu Plîngău, fostul procuror al mun. Chișinău, Ivan Diacov, dar și de către fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase. Președinta Comisiei parlamentare Juridice, Numiri și Imunități, Olesea Stamate, a venit cu unele explicații, după criticile din spațiul public. Totodată, deciziile majorității PAS au stârnit un schimb de replici între foștii colegi din Blocul ACUM, Dinu Plîngău și Sergiu Litvinenco.

Și Alexandr Slusari a criticat numirea lui Dorel Musteață la Curtea Supremă de Justiție. „Ce facem cu faptele care spun că Dorel Musteață a fost adus de anturajul lui Plahotniuc în CSM în perioada când sistemul judecătoresc a fost capturat, că el nu a lucrat nicio zi la judecătoria Chișinău, că a votat ca Poalelungi să devină șef la Curtea Supremă de Justiție și judecător la Curtea Constituțională, ca Gurin să fie judecător la CC, iar Ion Druță să fie succesorul lui Poalelungi la CSJ? Acestea nu sunt filtre suficiente pentru deputați? Oare aleșii poporului nu cunoșteau despre actul de constatare din ANI pe domnul Musteață? Oare Olesea Stamate nu a primit de la serviciile secrete info despre contribuția financiară a lui Damir la procurarea unui apartament de către Dorel Musteață? Era cazul să-l avansați pe acest judecător pentru evaluarea ulterioară?”, scria atunci Slusari.

Totodată, fostul deputat al Platformei DA a publicat un act care arată că „un oarecare Dorel Musteață procura. în 2017, tocmai două apartamente în centru capitalei, cu puțin peste 40 mii euro”. „Din ultima declarație de avere a „reformatorului” justiției puteți afla că dânsul are în proprietate un apartament de lux, cu o suprafață de peste 100 de metri pătrați, pe care l-a primit drept donație, în 2019, de la o rudă. Dânsul zice că este de la soacră. Solicit ca domnul Musteață să explice conținutul acestui document, iar pentru organele abilitate sunt gata să prezint actul respectiv cu adresele apartamentelor”, menționa Slusari.

Peste câteva zile, Alexandr Slusari publica, pe Facebook, „un fragment din nota informativă, pe care unul din serviciile speciale a emis-o în adresa conducerii țării”. „Se scrie despre contribuția „modestă” de 13590 euro a lui Dorin Damir la procurarea apartamentului pentru fidelizarea unui judecător, care acum este speranța guvernării în reformarea justiției”, menționa fostul deputat, referindu-se la Dorel Musteață.

La rândul său, președintele interimar al CSM a respins acuzațiile aduse, precum că cea de-a treia rată a unuia dintre apartamentele pe care Musteață le-ar fi cumpărat în 2017 de la Basconslux ar fi fost achitată de către președintele FEA, Dorin Damir, aflat în detenție.

La 23 noiembrie, Alexandr Slusari a publicat „nota informativă de la SIS pe numele lui Dorel Musteață și al Ninei Cernat”. „Vedeți despre câte apartamente, case de lux, terenuri și automobile este vorba... Aștept reacția la aceasta notă informativă și abrogarea hotărârii Parlamentului privind numirea lui Musteață în funcția de judecător CSJ”, a precizat ex-deputatul.

La 24 noiembrie, Serviciul de Informații și Securitate a confirmat autenticitatea documentului se re referă la averile lui Dorel Musteață și ale Ninei Cernat. Documentul a fost remis către Procuratura Generală, „pentru verificările de rigoare”.

Totodată, conducerea SIS a dispus un control intern, „pentru a stabili cauza și circumstanțele în care nota informativă din 28 ianuarie 2020, cu privire la averile lui Dorel Musteață și ale Ninei Cernat a fost trimită unor persoane terțe, dar și condițiile care au dus la apariția divergențelor existente între cele două note remise”.

„A fost stabilit faptul, că informația primară, prezentată către organele Procuraturii, nu are caracter probatoriu, nefiind constatați indici de îmbogățire ilicită și factori de risc în privința judecătorului vizat, datele respective fiind prezentate Comisiei parlamentare de profil”, se menționat în comunicatul SIS.

La 25 noiembrie, Procuratura Anticorupție informa că, a fost sesizată de către Procuratura Generală în vederea examinării circumstanțelor expuse în nota informativă emisă de Serviciul de Informații și Securitate, în privința magistraților Dorel Musteață și Nina Cernat.

La 1 decembrie, Platforma DA anunța că va depune un denunț oficial la Procuratura Generală, în care solicită autorităților abilitate investigarea faptelor ce sunt imputate celor 2 magistrați în nota SIS. Formațiunea cere anchetarea magistraților prin prisma art.330 indice 2 din Codul Penal al RM, care se referă la îmbogățirea ilicită.

Totodată, Alexandr Slusari declara că magistratul Dorel Musteață ar fi depus o plângere la Procuratura Generală, pe numele lui și al președintelui interimar al Platformei DA, Dinu Plîngău. „În perioada lui Plahotniuc dosarul penal pe mine și pe colegii mei a fost fabricat la trei ani după capturarea statului, iată că nici 4 luni nu au trecut din timpurile bune și riscăm să fim anchetați penal pe loc gol la cererea celuia, care a contribuit semnificativ la capturarea justiției”, menționa fostul deputat.

---