Declarația MOLDPRESA privind Conferința de presă: „Ion Ceban întoarce 75 de gherete în Chișinău fără licitație”

09 Feb. 2022, 12:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Feb. 2022, 12:41 // Actual //  bani.md

MOLDPRESA GRUP S.R.L. a venit cu o declarație de presă privind Conferința de presă susținută de Fracțiunea PAS din CMC cu tema „Ion Ceban întoarce 75 de gherete în Chișinău fără licitație”. În cadrul acestei declarații compania explică de ce informațiile prezentate de consilierii municipali PAS – Cojuhari Roman și Ivanov Dumitru sun false. Totodată, compania menționează că nu a fost vreodată parte a acțiunilor politice.

 

Declarație de presă
privind Conferința de presă susținută de Fracțiunea PAS din CMC cu tema
„Ion Ceban întoarce 75 de gherete în Chișinău fără licitație”

Stimați reprezentanți ai mass-media,
stimați colegi, și dragi chișinăuieni,

Prezenta declarație vine drept reacție la declarațiile nefondate și presiunile expuse de către consilierii municipali ai Municipiului Chișinău – Cojuhari Roman și Ivanov Dumitru, în cadrul  unei conferinței de presă din data de 4 februarie 2022.

Îngrijorarea ține de informația eronată și denigratoare prezentată de consilierii municipali menționați, în adresa companiei MOLDPRESA GRUP S.R.L., care în prezent este cel mai important distribuitor de presă scrisă din Republica Moldova.

MOLDPRESA GRUP S.R.L. activează în sectorul presei libere din anul 1994, pe parcursul anilor a dezvoltat o rețea de puncte comerciale moderne și ușor accesibile consumatorilor de informații, care să poată beneficia de presă și reviste actuale chiar din primele ore ale dimineții. Actualmente compania MOLDPRESA GRUP S.R.L. asigură cu locuri de muncă  peste 700 salariați, este un contribuabil mare exemplar, suma plăților la Bugetul Public Național pe parcursul anului 2021 depășind 40 milioane lei.

În anul 2020, compania MOLDPRESA GRUP S.R.L., a achiziționat Compania Epamedia SRL. Proiectul investițional a presupus renovarea și întreținerea a 300 stații de așteptare din raza Municipiului Chișinău, investițiile fiind estimate la peste 100 milioane lei. Menționăm că achiziția Epamedia SRL de către MOLDPRESA GRUP S.R.L. a fost efectuată cu respectarea tuturor rigorilor legale și după obținerea tuturor avizelor/actelor corespunzătoare din partea Consiliul Concurenței, autorităților fiscale, precum și cu informarea prealabilă a Primăriei Municipiului Chișinău.

Achiziția făcută de MOLDPRESA GRUP S.R.L a venit să aducă un nou impuls în activitatea economică în municipiu și să schimbe aspectul estetic al stațiilor de așteptare din oraș. La momentul de față, după modificarea asociaților Epamedia SRL, sunt deja reamenajate peste 200 de stații de așteptare, care oferă mai mult confort și siguranță locuitorilor municipiului Chișinău.

În contrariul celor enunțate de către consilierii municipali în cadrul conferinței de presă, cu referință la pretinsele facilități de care ar beneficia compania, informăm că MOLDPRESA GRUP S.R.L a fost unicul agent economic care a participat la toate cele 5 licitații de atribuire a dreptului de amplasare a unităților comerciale organizate de Primăria Municipiului Chișinău, în urma cărora a adjudecat 11 locuri comerciale. Valoarea contractelor adjudecate este de peste 3,5 milioane lei – plăți în Bugetul local al Municipiului Chișinău.

Suplimentar este necesar de subliniat că MOLDPRESA GRUP S.R.L. se axează strict pe activitatea economică, realizată în conformitate cu cadrul legal al Republicii Moldova și nu a fost niciodată implicată în activități politice de orice gen.

Totodată, în ultima perioadă de timp, observăm că activitatea companiei MOLDPRESA GRUP SRL, este supusă unor presiuni nejustificate din partea concurenților, care folosesc diverse forme de concurență neloială, inclus acțiuni ilegale de denegrare a imaginii companiei și colectivului ce activează în ea.

În condițiile economice, sociale și fiscale ale Republicii Moldova, nu este deloc simplu de asigurat funcționarea ritmică și solvabilitatea unei rețele comerciale cu rentabilitate economică  redusă. Reieșind din specificul și importanța sectorului de distribuție a presei scrise, considerăm imperativ necesar ca toate autoritățile statului, să acorde susținere plenară agenților economici care operează în domeniu, or aceasta este o practică frecvent întâlnită și în alte state, în mod special în țările cu un grad înalt de transparență și acces liber la informație.

În contextul celor expuse declarăm eronată și tendențioasă informația prezentată de domnii consilieri municipali în cadrul conferinței de presă din 4 februarie 2022, referitoare la implicarea companiei MOLDPRESA GRUP S.R.L în activități ilegale, sau contrare principiilor concurenței loiale. Rugăm respectuos instituțiile mass-media, care au reflectat informațiile prezentate în cadrul conferinței de presă din data de 4 februarie 2022, să asigure dreptul la replică companiei MOLDPRESA GRUP S.R.L și să publice declarația prezentată.

Cu respect,

Administrația MOLDPRESA GRUP SRL

09.02.2022

Realitatea Live

26 Apr. 2024, 12:25
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
26 Apr. 2024, 12:25 // Slider //  bani.md

Cândva ramura de producere a tutunului era una din ramurile de bază a economiei în Republica Moldova. În perioada sovietică (dacă luăm drept referinţă anii 1983-1985) în Moldova se cultiva tutun pe aproximativ 77 mii hectare, transmite curentul.md.

Ulterior, producerea de tutun s-a redus, dar, totuşi, aceasta avea o pondere economică importantă. În primii ani de independenta în Moldova se cultiva tutun pe 32 mii hectare. Scăderi au continuat să fie înregistrate constant, astfel că în anul 2023 au fost recoltate sub 200 ha, ceea ce e de 385 ori mai puţin faţă de anul 1985.

Apropo, în 1975 ponderea producerii de tutun în PIB era de 22,9%, iar acum aceasta este aproape nulă. Adică, aproape o pătrime din PIB l-am pierdut ca şi suflat de vânt. Relevante sunt datele pe acest domeniu şi din punct de vedere al locurilor de muncă. Astfel, în perioada sovietică implicarea forţei de muncă în producerea tutunului era de 24,3% din totalul persoanelor angajate în câmpul muncii. Per hectar de tutun se utiliza 2372 ore/om (1,5-2 oameni). Aceeaşi implicare a forţei de muncă s-a păstrat şi în primii ani de independenta. Acest indicator s-a redus continuu şi în 2023 a ajuns la doar aproximativ 200 de oameni implicaţi în recoltarea tutunului.

În primii ani de independenţă, ponderea acesteia în economia naţională s-a redus treptat. În special, acest lucru s-a resimţit în ultimii circa 15 ani, când tot ce ţinea de producerea tutunului în Moldova a fost „demonizat”, iar tot ce mai reprezenta valoare economică – distrus. În rezultat, consumul de produse din tutun în Moldova nu s-a redus (aşa cum anunţau cei ce luptau cu respectiva ramură), după cum nu s-au observat careva schimbări esenţiale nici în ceea ce ţine de promovarea modului de viaţă sănătos (o altă miză a celor ce promovau ideea renunţării la ramura de producere a tutunului). Unicul rezultat real a fost că Republica Moldova a pierdut o ramură economică importantă şi a devenit o piaţă de desfacere pentru produse străine, pentru care consumatorii locali plătesc cu mult mai scump.

Motivul de bază pentru acest declin major a fost faptul că în ţările care reprezentau pieţele noastre de desfacere, majoritatea companiilor naţionale au fost achiziţionate de către companiile multinaţionale, care au venit la pachet cu furnizorii lor de materie primă. Astfel, producătorii din Republica Moldova s-au văzut în imposibilitatea de a mai exporta pe pieţele tradiţionale. O lovitură importantă ramurii i-a fost aplicată şi în anii 2000, după introducerea  embargoului rusesc la importul materiei prime de tutun din Republica Moldova, Federaţia Rusă fiind principala piaţă de desfacere. De asemenea, un rol important l-a jucat şi lovitura aplicată de factorul decizional local. E vorba de introducerea în Legea privind controlul tutunului a unui punct special, care interzice orice formă de subvenţionare sau ajutor din partea statului pentru ramura producerii de tutun. Şi, desigur, nu pot fi trecute cu vederea interesele marilor corporaţii internaţionale. Interesul de bază al acestora este ca în majoritatea ţărilor din lume, să nu existe producţie autohtonă de ţigări şi să nu fie recoltat tutun. Companiile transnaţionale au interes să folosească ţări ca Moldova doar ca piaţă de desfacere, fără concurenţă. De exemplu, faptul că se recolta tutun în Moldova şi se fabricau ţigări, era un impediment serios pentru companiile transnaţionale, pentru că aici preţul era mult mai mic, dat fiind prezenţa materiei prime mult mai accesibile. Iar prin ce organizaţii internaţionale îşi promovează interesele companiile transnaţionale, nu cred că este un secret pentru nimeni. Acestea periodic ies la rampă, ceea ce permite de făcut concluzii despre interesele reale pe care le au.

În baza discuţiilor cu unii specialişti în domeniu (care au solicitat să le fie asigurat anonimatul), am încercat să înţelegem ce ar avea de câştigat statul dacă Moldova ar deveni din nou un producător important de tutun, câte locuri de muncă estimativ ar apărea şi care ar fi contribuţia estimativă a ramurii producerii tutunului în Produsul Intern Brut. Astfel, dacă e să se revină la cultivarea tutunului pe măcar circa 20 mii hectare, s-ar asigura aproximativ 30 000 locuri de muncă (oameni direct implicaţi în procesul de recoltare a tutunului) şi încă aproximativ 10 000 de angajaţi în domeniile adiacente industriei tutunului. Tutunul recoltat pe 20 mii hectare ar contribui la formarea PIB cu 1,05% (indicii de referinţă 2023).

Ce ar trebui să facă statul pentru aceasta? În primul rând trebuie să fie abrogate punctul 2, art 3. din Legea privind controlul tutunului, prin care este interzisă subvenţionarea directă şi indirectă, acordarea de alocaţii din fondurile publice sau stimularea de către stat în alt mod a activităţilor legate de cultivarea şi prelucrarea tutunului.

Suplimentar trebuie stimulate şi subvenţionate investiţiile în infrastructură (sere, căsuţe de uscare, camere de uscare, spaţiii de depozitare) şi tehnică agricolă. Ulterior, ar trebui să fie aplicată cel puţin forma de subvenţionare care se aplică în România (subvenţionarea per hectar recoltat). Alternativ poate fi subvenţionat fiecare kilogram de tutun recoltat şi suplimentar fiecare kg de tutun exportat. Investiţiile din partea statului trebuie să fie direct proporţionale cu dinamica de creştere a ramurii şi a cantităţilor de tutun recoltate. La această etapă, desigur nu vorbim dacă are sau nu factorul decizional suficientă voinţă de a întreprinde astfel de acţiuni. Acum, este important ca să existe măcar o viziune oarecare, o minimă conştientizare a ceea ce a fost, ce este şi ce poate fi ramura de producere a tutunului în Moldova.

Având această constatare tristă, și contextul în care agricultura tării suferă ani la rând din cauza secetei și războiului din regiune, cred că se impune o evaluare a ceea ce s-a întâmplat în ultimele decenii cu ramura tutunului, dar şi unele concluzii, care ar putea să le fie interesante celor ce iau decizii, dacă, într-adevăr, aşa cum spun, le pasă de de relansarea economiei, tranziția la agricultură performantă și utilizarea rațională a terenurilor arabile prin cultivarea culturilor cu rentabilitate ridicată.

Nicolae Cebotari

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău