Tinerii sculptori din Republica Moldova creează lucrări de admirat, pe care, din păcate, puțini dintre noi le cunosc. Numele unora dintre acești sculptori deja ocupă loc de cinste în pleiada de artiști contemporani. Zicem că e timpul să-i cunoaștem deja, înainte ca lucrările lor să fie expuse în marile galerii ale lumii, unde puțini dintre noi vom avea posibilitatea să le admirăm.
Moldova.org îți prezintă zece sculptori, ale căror lucrări merită a fi văzute și apreciate, iar lista creată de noi poate fi mereu actualizată.
Alexei Vidrașco
Alexei creează un interludiu între spirit și materie. Casa veche, bătrânească, cu deschiderea spre Prut și Pădurea Domnească este locul inspirației sale, pentru că înțelepciunea nu e ceva care se învață, e ceva care se trezește. Materialul ales pentru lucrările sale face parte într-un mod firesc din viața și anturajul lui. Bunăoară, travertinul îl ia din cariera de piatră din Balatina, satul vecin, iar piatra de râu o găsește pe la Prut, prin localitate, dar și în România. Piatra naturală, spune artistul, este un prieten mai de nădejde, are viață și o istorie a sa, prin care înnobilează structura lucrării, pe când lemnul pe care îl folosește mai rar este un material viu, uneori mult prea viu și capricios. Începând cu 2012 a organizat 11 simpozioane de sculptură la Cuhnești, Hîjdieni, Pohrebea, or. Glodeni, or. Cimișlia și Pădurea Domnească, el însuși participând la alte 18 forumuri artistice din Moldova, România și Armenia.
Mihai Lazari
Nu-i place să pună semnătura pe creațiile sale pentru că, spune el, „să se bată criticii după aceasta și să aducă dovezi că este lucrarea lui Mihai Lazari”. Combină pictura în sculptură și invers: pe pânza pictată adaugă elemente de alamă sau bronz. Folosește multă culoare pe sculpturile din bronz. După cum zice artistul, îi place să facă chestii spontane, puțin mai diferite de sculptura obișnuită, cum ar fi combinarea bronzului sau lemnului cu beton. În sculptura monumentală și plastică figurativă mică prevalează bronzul, care permite crearea unor forme unduioase și a detaliilor delicate. De ceva timp, plasticianul este preocupat de problema sculpturii mobile, de aici s-a născut și ideea cataramelor turnate în bronz.
Iulian Cristea
În 2015, artistul câștigă Marele Premiu în cadrul expoziției-concurs „Noi, tineretul creator” pentru sculptura „Interstelar”. Realizată din granit, cu linii și forme geometrice laconice, sculptura simbolizează interstelarul universului, care este doar materie neagră. Atunci declara că originalitatea este cheia succesului, iar aceasta se poate obține doar prin muncă și experiment.
Trei ani mai târziu, lucrările tânărului artist erau expuse la expoziția „Specii” din București. În descrierea acesteia se menționa că artistul Cristea oferă imaginea unui sculptor care are două principii în arta sa: crearea de ritm într-o suprafață sau formă închisă și aplicarea dinamismului cromatic formelor pline, statice. Mișcarea, culoarea, lumina și spațiul din creațiile sale formau compoziții abstracte puse în operă în forme concrete. Ulterior, a reușit să-și prezinte lucrările la galeria ArtHalle din București în cadrul expoziției „Utmost good negligence”, unde a reinventat prin obiecte, forme și culoare timpurile pe care le trăim. Tot la București și-a expus lucrările la E T A J artist-run space, unde și-a prezentat lucrări create din materiale pe care le-a avut la îndemână și care au făcut referință la basmele rusești. Partea estetică a lucrărilor a fost inspirată din filmele rusești de prin 1939, cu renumita Baba Iaga.
Valentin Bostan
În 2018, după ce patru sculptori au muncit aproape 2 săptămâni pentru a da viață unor personaje din povești, sculpturile acestora au ajuns să înfrumusețeze parcul „Grigore Vieru” din mun. Cahul. Dintr-o bucată de lemn, Valentin Bostan a creat atunci o bufniță impunătoare, la care a muncit timp de 7 zile. A ales să sculpteze acest personaj pentru că simbolizează înțelepciune și, în opinia artistului, ar caracteriza orașul Cahul.
Lemnul a rămas materia primă din care a continuat să-și realizeze lucrările unice. Anul trecut, la centrul Artcor, Valentin Bostan a organizat o expoziție unde vizitatorii erau invitați să se pătrundă în lumea artei „până la fibrele lemnului sculptat”. Sculpturile artistului surprindeau natura umană prin expresii și mișcări, iar elementul central „este un portret care te privește, te urmărește și te străpunge cu o privire rece, dar în același timp blândă”. Organizatorii expoziției spuneau atunci despre sculpturile lui Valentin: „Formele realiste și minimaliste ascund intrigi mitologice care se află la granița realității și a viselor”.
Pavel Obreja
Probabil este unul dintre cei mai cunoscuți sculptori din Republica Moldova. Publicul larg l-a îndrăgit mai ales după instalarea sculpturii a doi îndrăgistiți pe strada pietonală din Chișinău.
Pavel Obreja este un sculptor înzestrat cu un talent remarcabil și cu o forță creatoare de invidiat. Una din cele mai cunoscute lucrări este „Lupta dintre Ștefan cel Mare și Sfânt și Suleyman Magnificul” pe o tablă de șah. Ca material de lucru predominant folosește bronzul care, potrivit artistului, are proprietatea de a copia cele mai mici detalii și că bronzul a fost, este și va rămâne mereu un material nobil.
Eric Perjovschi
Este un artist specializat în artele focului, ceramică, sticlă, email și metal. În 2017 își susținea teza de doctorat la Universitatea de Vest din Timișoara, iar lucrările realizate în tehnici mixte, fie în alcătuiri figurative, fie în structuri nonfigurative au fost prezentate în cadrul expoziții „Dansul” din Timișoara. Balerinele realizate din metal, dar de o mare sensibilitate și fragilitate, au încântat publicul și criticii de artă. „Particularitatea lucrărilor lui Perjovschi este dată de circulația formelor între statutul de arte decorative și cel de sculptură, din asocierile celor două genuri de arte vizuale rezultând produse de o expresivitate particulară”, susținea profesorul universitar doctor Ioan Iovan, citat de presa locală.
Acum doi ani, artistul a luat premiul pentru artă decorativă pentru lucrarea „Destinul” la concursul de artă contemporană „Autumnala – 2020” din Chișinău. Iar anul trecut, bustul revoluționarului Tudor Vladimirescu a fost dezvelit de Ziua Olteniei în fața sediului Primăriei din Polovragi.
Petru Glavan
Numele tânărului sculptor a intrat în vizorul publicului larg după ce, în 2017, a câștigat concursul „Cai verzi pe pereți”, organizat de K-Lumea la Festivalul IA Mania, iar lucrarea sa, care reprezintă doi tineri pe skateboard și un cățel din bronz, a fost instalată în parcul Valea Morilor. Spune că a făcut această sculptură datorită lui Pavel Obreja, autorul sculpturii îndrăgostiților de pe strada pietonală Eugen Doga, și datorită profesorului său Vasile Sitari. A fost prima lucrare turnată în bronz și de dimensiuni atât de mari.
Petru recunoaște că îi place să combine diverse materiale în lucrările sale. Astfel, el experimentează cu materiale și forme, construind instalații uneori bizare, alteori fantastice – totul pentru a oferi privitorului o experiență particulară inedită, completate de imaginația proprie.
Una dintre lucrările sale arată ca un trunchi cu o macara situată în zona intimă. O altă lucrarea prezintă un cal cu ghidon de bicicletă în loc de cap. Creațiile sale au fost expuse la Cuhnești Art Fest. În prezent își câștigă banii făcând tatuaje, care este o altă pasiune a sa.
Serghei Josu
Este autorul unor opere excepționale din metal și lemn. În 2019, în Parcul Valea Morilor, apărea o sculptură semnată de Serghei Josu. Era vorba de două păpădii, dedicate tuturor femeilor care și-au pierdut viața în urma violenței domestice.
A câștigat Premiul Mare la expoziția concurs „Noi – tineretul creator” în 2019 pentru lucrarea triptih În trei, compoziție ce reflectă o viziune simbolică asupra metaformelor, la baza căreia au stat cele trei figuri – triunghiul, cercul pătratul.
În 2019 a reprezentat Republica Moldova la Simpozionul internațional Reviving Humanity Memory din Sharm El-Sheih, Egipt, unde a creat lucrarea Inima Moldovei. Iar în vara anului trecut, a lucrat la sculptarea unei părți din Columna lui Traian, de circa 5 metri înălțime. Artistul explica faptul că lucrarea e un fel de improvizare, iar „ca să interpretezi originalul e nevoie de minim un an, deoarece sunt peste 260 de scene”.
Ceea ce îl deosebește pe sculptor este iscusința cu care creează sculpturile din metal cu un aparat simplu de sudat. Acestea sunt atât de minuțios lucrate, încât par a fi niște forme volumetrice brodate în fire de metal.
De altfel, artistul recunoaște că pentru a-și acoperi cheltuielile, pe lângă activitatea de profesor și sculptor, lucrează și în calitate de sudor.
Nicolae Nița
A ales să devină sculptor pentru a urma calea artistică a tatălui său, regretatul sculptor Victor Nița. Face parte din prima promoție de sculptori de la AMTAP. Este sculptor, magistru în arte, pictor heraldist. Nicolae este specializat în lemn și îi place să combine acest material cu bronzul, creând lucrări închegate estetic care îți rămân mult timp în memorie. Compoziția din piatră Îmbinări combină armonios forma, stilizarea geometrică și curba liniei plastice, reprezentând o lucrare formată din elemente dinamice, iar îmbinările aduc aminte de unire, sinteză, împreunare sau îngemănare și lasă pe seama privitorului să interpreteze așa cum simte mesajul.
Prin stilizarea formei, artistul creează sculpturi care transmit mesaje și abordează teme profunde. „Patru”, „Îmbrățișarea” sau „Povara” sunt lucrările de care te îndrăgostești instantaneu. Sculpturile sale au fost prezentate în cadrul a circa 25 de expoziții naționale. Este membru titular al Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova.
Eugeniu Țibuleac
Originar din orașul Rîșcani, Eugeniu este absolvent al Facultății de Arte și Design din Timișoara, unde a și-a făcut studiile de licență și masterat în sculptură. În perioada anilor de studii, a participat la mai multe simpozioane de sculptură și expoziții de grup.
„Prin sculptura în piatră, una din preocupările mele esențiale în zona artelor vizuale, eu caut relația dintre materie, formă și spațiu. Seria norilor din piatră Clouds & Memories realizată prin cioplirea directă a marmurei și a travertinului, scoate la iveală volume organice cu aspect natural ce par ușoare și vaporoase în pofida greutății lor”, spunea artistul despre lucrările sale expuse la ATELIER 030202 în 2017.
Anul trecut, numele tânărului sculptor din Republica Moldova era titrat din nou de presa din România după ce a realizat conceptul unei statui de bronz în mărime naturală a pionierului aeronauticii mondiale Traian Vuia, care a fost instalată pe Aeroportul Internațional Timișoara.
