Moldova se învârte în cerc! Chișinăul dependent de Gazprom: Ceban: Gazul din Azerbaidjan mai scump decât cel din Rusia

Gazul importat din Azerbaidjan este mai scump față de cel achiziționat de la Gazprom. Este vorba de costul transportului metanului, care e de câteva ori mai mare, a declarat președintele Moldovagaz, Vadim Ceban.

Doar costurile de transport a gazelor din Azerbaidjan, prin așa-zisul Coridor Sudic, ar putea fi de aproape 10 ori mai mari decât prin Ucraina. Doar costul de transport al unei mii de metri cubi de gaze prin acest coridor s-ar ridica 200 de dolari, în timp ce prin Ucraina acesta ar fi de doar 20 de dolari”, a punctat președintele Moldovagaz într-un interviu pentru lisa.md.

În opinia lui Ceban, Republica Moldova este pregătită încă de la finele anului 2019 să importe gaze din alte surse prin conductele din sudul țării.

La sfârșitul săptămânii trecute ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a participat la Baku la 8-a Reuniune ministerială anuală a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze. La eveniment au fost discutate mai multe subiecte. Este vorba de securitatea energetică, tendințele prețurilor la energie și gaze, dar și impactul asupra climei și mediului.

Autoritățile Republicii Moldova au anunțat că analizează mai multe opțiuni pentru achiziția de gaze, în condițiile în care Republica Moldova s-a confruntat cu o criză a gazelor pe fundalul schimbării de atitudine a Gazpromului. Concernul rus cere o plată anticipată pentru gazul care urmează să fie livrat Republicii Moldova. Or, acest lucru a pus în dificultate Moldovagaz, care s-a confruntat cu un deficit de cash flow a doua lună consecutiv. În rezultat, Guvernul a instituit Stare de Urgență în sectorul gazelor, ceea ce -a permis să intervină pentru a soluționa problema deficitului de casă de la Moldovagaz.

De ce nu importă şi Moldova gaze azere?

Pentru că este amânată, periodic, realizarea unui interconector între Bulgaria şi Grecia care ar permite ţărilor din regiune, să se alimenteze cu combustibilul venit din Marea Caspică prin intermediul gazoductului azer TAP.

Proiectul TAP, o conductă de 878 de kilometri, a fost pusă în funcţiune pe 31 decembrie 2020 şi transportă gaze extrase din uriaşul câmp gazeifer Shah Deniz spre Italia, Grecia şi Bulgaria. Molodva ar putea avea şi ele acces la gazele azere dacă Bulgaria ar finaliza lucrările de construcţie la interconectorul care o leagă de Grecia IGB.

Potrivit unor informaţii din mai, citate de Reuters, proiectul IGB nu va fi gata mai devreme de vara anului viitor. Acum, gazul azer intră în Bulgaria prin infrastructura existentă de conectare cu Grecia.

#Azerbaidjan #gaz #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.