Macron a intrat în bârlogul ursului și a ieșit sfâșiat. Putin a pus tunurile pe NATO

După mai bine de 5 ore de discuții cu Vladimir Putin la Moscova, a devenit foarte clar că Emmanuel Macron a intrat în bârlogul ursului, scrie Politico. În timp ce liderul de la Kremlin a ales să sfideze Occidentul, proclamând Crimeea teritoriu rusesc și aderarea Ucrainei la NATO o declarație de război din partea Europei, Macron a adoptat un ton împăciuitor și nu a părut să facă față „vicleniei” președintelui Rusiei.

Cu peste 100.000 de trupe rusești și armament greu comasate la granița Ucrainei, președintele Franței și consilierii săi au insistat că Macron se află într-o postură unică din care îl poate convinge pe Putin să urmeze calea detensionării.

În schimb, Putin a ales calea sfidării, declarând că Crimeea este teritoriu rusesc și că dacă Ucraina se va alătura alianței NATO, Europa va fi „în mod automat” la război cu Rusia.

Ațintind un deget amenințător către un reporter francez, Putin a spus că „Rusia este o superputere militară și nucleară” și a lansat un avertisment: „Nu va fi niciun învingător și veți fi atrași în acest conflict împotriva voinței proprii.”

Putin a luat în derâdere afirmațiilor liderilor occidentali că NATO este o „alianță de apărare” și a citat operațiunile militare din Serbia, Afganistan, Siria și Libia pentru a demonstra contrariul.

Liderul de la Kremlin a repetat aserțiunea că Revoluția Euromaidan din Ucraina în 2014 a fost o „lovitură de stat”. Putin a acuzat guvernul ucrainean că încearcă să oprească războiul cu separatiștii proruși prin „metode militare”.

Politico: Lipsa de experiență a lui Macron s-a văzut în discuțiile cu „vicleanul” Putin

Din momentul în care Macron a pășit pe sol rusesc, a fost foarte clar că era se afla în dezavantaj în fața unui mult mai experimentat președinte al Rusiei.

În timp ce Macron vorbea de la capătul opus la mesei uriașe de la Kremlin, Putin îl fixa cu privirea și de-abia dacă clipea. La finalul întâlnirii a venit singurul moment în care Putin i-a zâmbit în felul său caracteristic: o mică zvâcnire din colțul gurii.

Putin l-a flatat pe Macron, spunând că „de ani de zile, Franța a avut un rol activ în rezolvarea problemelor fundamentale ale securității europene”. Apoi, și-a promovat agenda cu multă șiretenie.

S-a referit la „atacul georgian asupra Osetiei de Sud” și la „criza intra-ucraineană din sud-estul țării”, astfel respingând rolul Rusiei în ambele conflicte. Putin s-a referit apoi la nevoia de a crea un echilibru în securitatea europei, ceea ce sugerează că în acest moment situația ar fi dezechilibrată în defavoarea Rusiei.

Macron nu l-a contrazis pe Putin când acesta a negat orice legătură între guvernul de la Moscova și grupul de soldați mercenari Wagner, care au un rol activ în Mali unde ajută la sporirea sentimentelor anti-franceze.

#Macron #intrevedere #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.