S-au răzgândit! SUA schimbă foaia. Atacul Rusiei asupra Ucrainei nu mai este considerat iminent

După ce în luna ianuarie, oficialii de la Casa Albă foloseau cuvinte ca minent sau situație extrem de periculoasă când vorbeau despre dislocarea de trupe la granița cu Ucraina, acum tonul a fost schimbat.

upă ce au catalogat îl ultimele săptămâni ca fiind iminent un atac al Rusiei asupra Ucrainei, administrația americană s-a răzgândit. Totul și după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut oficial occidentalilor să nu creeze panică în jurul tensiunilor cu Rusia.

Schimbare de atitudine

Purtătoarea de cuvânt de la Washington, Jen Psaki, a afirmat miercuri, 2 februarie, că nu va mai califica o posibilă invazie a Ucrainei de către Rusia ca ”iminentă”, scrie CNN.

Administrația americană a încetat să mai folosească (acest termen) pentru că a trimis un mesaj diferit de ceea ce doream să transmitem. Am folosit asta (n.r. exprimarea termenului ”iminent) o dată. Cred că alții l-au folosit o dată, iar apoi am încetat să-l mai folosim. Cred că a trimis un mesaj pe care nu intenționam să-l transmitem, și anume că știam că președintele Putin a luat o decizie. Aș spune că de cele mai multe ori am vorbit despre asta, am spus că poate invada oricând. Este adevărat. Încă nu știm că a luat o decizie sau nu”, a declarat secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, potrivit sursei citate.

Rusia spune că acuzele Occidentului sunt exagerări

Statele Unite și aliații săi acuză Moscova că se pregătește să invadeze fosta republică sovietică și că a dislocat la granița cu Ucraina peste 100.000 de soldați, dar și tancuri și blindate. Rusia susține în continuare că nu are în plan să atace Ucraina. Rusia a cerut mai multe garanții de securitate. Vrea ca NATO să își retragă trupele din România și Bulgaria și Ucraina să nu devină niciodată membră a alianței.

Potrivit lui Dmitri Polianski, ambasadorul-adjunct al Rusiei la Naţiunile Unite, ţările occidentale exagerează numărul de militari ruşi desfăşuraţi la frontiera cu Ucraina „Acum, se vorbeşte deja de 130.000, în timp ce mai ieri erau 100.000. Nu ştiu de unde scot ei cifrele astea şi nu am niciun fel de încredere în datele serviciilor de informaţii americane şi britanice“, a declarat el la Sky News, citat de evz.ro.

#atac #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Odată cu o serie de arestări de profil înalt ale unor presupuşi spioni chinezi şi ruşi în ultimele zile, încrederea în agenţii de contrainformaţii germani – cândva criticaţi pentru lipsa lor de curaj – a înregistrat o revitalizare semnificativă, potrivit FT.

Marţi dimineaţă, poliţia germană a pus mâna pe Jian Guo, un angajat care lucra în Parlamentul European, acuzat de procurori de spionaj în favoarea Chinei.

Luni, trei cetăţeni germani, printre care un soţ şi o soţie, au fost ridicaţi în landul Nordrhein-Westfalen, în vestul Germaniei, fiind suspectaţi că au încercat să vândă tehnologie militară Beijingului.

De asemenea, joia trecută, doi bărbaţi au fost reţinuţi în Bavaria pentru că ar fi complotat pentru a bombarda mai multe situri militare şi logistice din Germania în numele ruşilor.

În toate cele trei cazuri, rolul jucat de Oficiul Federal pentru Protecţia Constituţiei (BfV), agenţia de informaţii interne a Germaniei, a fost crucial.

„Autorităţile noastre de securitate, în special [BfV], şi-au consolidat masiv eforturile de contraspionaj în ultimul timp”, a declarat ministrul german de interne Nancy Faeser, după arestarea lui Guo. „Succesele actuale ale investigaţiilor domnstrează temeinic acest lucru”.

Bântuit de scandalurile din trecut, îngreunat de o federalizare puternică şi limitat de restricţii legale stricte în ceea ce priveşte supravegherea intruzivă şi colectarea de informaţii, BfV a fost privit cu suspiciune ani de zile atât de autorităţile din ţară, cât şi de către agenţiile partenere din străinătate.

Rezultatele recente ale BfV indică faptul că, de la Războiul Rece şi până în prezent, statele ostile sunt mai dispuse ca oricând să îşi urmărească agresiv obiectivele pe teritoriul european, notează oficialii guvernului german.

„În prezent, avem foarte atent în vedere noile forme ale statelor autoritare de a influenţa şi destabiliza democraţia noastră”, a declarat pentru Financial Times Konstantin von Notz, preşedintele puternicei comisii de informaţii a parlamentului german, care supraveghează BfV.

Un oficial european din domeniul securităţii care lucrează în mod regulat cu BfV a declarat că schimbul de informaţii clasificate între serviciile de pe continent este acum „absolut vital pentru aproape fiecare acţiune de succes care a fost întreprinsă [împotriva Rusiei şi Chinei]”, BfV luând parte în mod activ la acest proces desfăşurat la nivel european.