Marina și câinele ei, Beissy

Istoria primei și singurei chinologe de la Poliția de Frontieră
Marina și câinele ei, Beissy

Istoria primei și singurei chinologe de la Poliția de Frontieră
Frontiera dintre Republica Moldova și Ucraina are circa 1200 de kilometri, pe care sunt amplasate 31 de puncte de control. În preajma orașului Ocnița, dacă mergi pe drumul spre punctul de trecere, la un moment dat Ucraina se află pe partea stângă, imediat cum se termină drumul. Ești suficient de aproape să dai hi5 cu grănicerii ucraineni. La acest punct de trecere a frontierei, frecventat în mare parte de localnicii care au treabă pe ambele părți ale graniței, lucrează și Marina cu Beissy.

Marina Ivasiuc-Itu este subofițeră superioară chinologă în cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF). Iar Beissy este colega ei patrupedă, care este specializată în detectarea drogurilor.
Marina, salut și îți mulțumim pentru că ai găsit timp pentru noi. Sper că nu te-am reținut de la treburi mai importante. Poți să-mi spui, te rog, cine este alături de tine?
— Ea este Beissy. Beissy este apărătoarea mea.

(Beissy hămăie)

— Nu, nu vă temeți, nu e agresivă. Ea pare să fie agresivă, dar nu este. Cum am zis, ea este apărătoarea mea. Este un câine specializat, aflat în serviciul IGPF, care detectează droguri.
Nume: Beissy
Vârsta: 6 ani
Rasa: ciobănesc belgian
Locul de muncă: Poliția de frontieră Ocnița
Grad: maestru
Specialitate: detectarea drogurilor
— De când activezi în IGPF și de ce ai ales să te specializezi în chinologie?

— Eu activez în IGPF din 2017. Am intrat la studii în anul 2015, în cadrul Centrului de Excelență în Securitatea Frontierei. Din start vreau să spun că îmi place să activez aici și îmi place foarte mult uniforma. Dar chinologie... Mie încă din copilărie mi-au plăcut câinii. Pentru mine, ei tot timpul au fost percepuți ca niște membri ai familiei.

Când învățam la colegiu, vedeam des chinologi prin preajmă și mereu mi s-a părut interesantă această specializare. Și așa cum eu iubesc foarte tare câinii, am considerat că această specializare o să-mi vină ca o mănușă. Apropo, eu sunt singura femeie polițistă de frontieră chinologă din Republica Moldova! Nu îmi explic de ce este așa. Eu cred că e tare frumos când polițista este alături de câine la datorie. Sfătuiesc toate fetele care încă își caută o meserie să se gândească la asta. În general, să fii chinolog este ceva frumos. Să o faci în cadrul IGPF, este și mai!
Centrul de Excelență în Securitatea Frontierei este o subdiviziune din subordinea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, misiunea căreia este de a asigura formarea inițială și, după caz, formarea continuă a personalului IGPF.

Formarea inițială în cadrul Centrului de Excelență se organizează prin învățământ cu frecvență la zi, cu durata de 2 ani.
Nume: Marina Ivasciuc-Itu
Vârsta: 25 de ani
Locul de muncă: Poliția de frontieră Ocnița
Gradul: subofițeră superioară
Specialitatea: chinologie
— Cât a durat să înveți chinologie?

— În timpul anului 2 [de colegiu], nouă ni s-a propus să alegem specializarea de chinolog. Am fost de acord imediat! Apoi instruirea propriu-zisă a durat două săptămâni în cadrul colegiului și alte două săptămâni - stagiul de practică - la aeroport.

— Ce v-au învățat?

— Am avut lecții despre cum să dresezi câinele, am făcut cunoștință cu activitatea zilnică a unui subofițer superior chinolog la controlul frontierei de stat până la cel mai simplu element, care, de fapt, nu e chiar așa de simplu - cum să ții corect lesa în mână, cum să-i atragi câinelui atenția la ceva, cum să stea lângă tine și multe altele. Toate astea nu sunt deloc lucruri simple.
În general, în instruire este mai importantă practica decât teoria. Pot fi cazuri când unii pot să știe teoria la perfecție, dar când să dea în practică, unele lucruri nu merg așa de bine. Când atașamentul [dintre câine și ofițer] este foarte bun, atunci nu mai punem așa de mare accent pe teorie.
Sergiu Radu, ofițer principal al Serviciului Chinologic, Poliția de Frontieră
— Cum și de ce ai ales-o pe Beissy?

— Atunci când mi-a fost repartizată ea avea un an și jumătate, vârsta la care câinii de frontieră intră în serviciu. De obicei, câinii sunt aleși după temperament. Beissy are un temperament holeric, ca mine. Ambele suntem, ca să spun așa, mai izghite. Aș zice că suntem la fel.

— Cum ai început să simți că există conexiunea cu Beissy?

— Aș zice că au fost câteva zile, dar, mai degrabă, răspunsul corect ar fi chiar din prima zi. Câinii de această rasă - ciobănesc belgian - tare ușor se deprind cu oamenii. Ei sunt foarte încrezători, le plac foarte mult oamenii. Aș zice că de mine i-a plăcut imediat, deoarece i-a fost vesel. Ne jucam, ne antrenam... Am luat-o de la vârsta de un an și jumătate, acum sunt deja de 5 ani cu ea.
— Cum arată o zi de lucru?

— Noi venim la lucru pe la 7 dimineața. O pun în volieră, îi dau apă, nu și mâncare. Apoi avem instructajul, după care o iau la lucru. La dânsa tura durează doar 6 ore, iar dacă se întâmplă să fie până la prânz, pot să-i dau un pic de mâncare atunci și apoi, mai târziu, după serviciul ei. După care Beissy are de lucru deja la punctul de trecere a frontierei, apoi urmează odihna și iar antrenamentul, care durează două ore. După antrenament o pot hrăni, mă joc cu ea și așa petrecem timpul împreună. Antrenamentul are loc după fiecare tură când „e la lucru”.

— Îmi place „noi venim la lucru pe la 7 dimineața”. Deci, aveți voie s-o luați acasă?

— Da, ea de obicei stă acasă, unde avem o volieră specială pentru ea. În timpul lucrului ea este ținută aici, în volieră. Dar când are timp liber o luăm acasă - procedural asta se numește „îngrijire la domiciliu”. Dacă am un concediu scurt, poate să stea cu mine acasă. Dar dacă e o perioadă mai mare, atunci o aduc deja la Direcția regională, în responsabilitatea șefului Serviciului chinologic. Dar vacanțe de lungă durată nu avem. Nici nu mi-a trecut în cap să fac asta, pentru că e o răspundere foarte mare față de ea!
IGPF are 5 direcții, repartizate la nivel regional. Fiecare direcție are subdiviziuni tactice (sectoarele poliției de frontieră). În fiecare direcție există șef al serviciului chinologic și ofițer al acestui serviciu. În fiecare sector al poliției de frontieră pot fi de la 1 la 3 subofițeri superiori chinologici.
Sergiu Radu, ofițer principal al Serviciului Chinologic, Poliția de Frontieră











IGPF folosește mai multe rase de câini: labrador, ciobănesc german și ciobănesc belgian.

Câinii sunt specializați pe miros de țigări, droguri, armament și în căutare după miros uman. De regulă, rasele nu joacă un rol important în specializarea câinelui, o excepție fiind doar labradorul, pentru că are un temperament calm și nu este predispus spre atacarea omului, ceea ce l-ar împiedica să facă rețineri.

Câinii sunt selectați în urma reproducerii în cadrul IGPF sau prin colaborările cu partenerii externi, care pot oferi chiar și câini juniori (până la 11 luni) sau sprijin financiar pentru achiziționarea lor.
— Ce părere are familia ta despre faptul că ești singura polițistă de frontieră chinologă din țară?

— Familia mea tot timpul mi-a susținut deciziile. Mama s-a bucurat foarte mult când i-am spus că voi fi polițistă de frontieră, deoarece este o profesie interesantă. Soțul este și el chinolog, este responsabil de Cliff, celălalt câine, care este și el aici și care este specializat în urme de miros uman.

— Cine pe cine a inspirat să aleagă această specializare?

— Eu l-am inspirat pe el. Diferența nu este chiar așa de mare - doi ani. Când am început, el a fost tot timpul implicat în îngrijirea lui Beissy, cum ar fi cu transportul, de exemplu. Și, treptat, fiind implicat și văzându-mă pe mine, s-a interesat și a devenit și el chinolog. E și normal, atâta timp să te ocupi de același lucru împreună, până la urmă îți vine și ție dorința!

— Și cum se împacă cei doi câini?

— Aici, la locul de muncă, ei se împacă destul de bine. Se joacă împreună. Acasă nu îi putem lua simultan, deoarece avem o singură volieră. Acasă mai sunt încă un câine și două pisici. Dar, în general, acasă acești câini stau aparte de restul.
Orice persoană angajată în serviciu care își dorește [să lucreze cu câinii], noi o ajutăm să devină chinolog în IGPF. De exemplu, faptul că există un adaos suplimentar la salariu îi motivează pe unii să aleagă serviciul chinologic. Doar că la scurt timp, odată ce încep lucrul cu câinii, pot realiza că acest lucru îi depășește și nu au răbdarea de a activa mai departe. Dar asta complică lucrurile. Noi putem să-i dăm un câine de la 6-7 luni, acesta să se deprindă cu acea persoană, iar dacă îl abandonează, câinele este afectat și, într-un final, și calitatea de lucru a acestuia pe viitor. Dar sunt și cazuri când câinele se regăsește în al doilea chinolog și dau rezultate foarte bune, așa cum este și cazul Marinei cu Beissy.
Sergiu Radu, ofițer principal al Serviciului Chinologic, Poliția de Frontieră
În total, în serviciul Poliției de Frontieră activează 71 de câini:
50 sunt angajați în serviciu, iar 21 sunt juniori
care trec cursul de instruire.

De obicei, instruirea are loc în teritoriu, cel mai des la Ungheni, unde sunt condiții de cazare, întreținere și antrenament al viitorilor „ofițeri” patrupezi.

Câinii sunt în serviciu până la vârsta de 6-7 ani, după care sunt donați colaboratorilor
Poliției de Frontieră.
— Și ultima întrebare: în ce limbă vă înțelegeți cu câinele?

— Fiecare își alege limba în care îi este ușor să se înțeleagă. Aici nu este principial. Este câinele, este comanda și misiunea de îndeplinit. Și deja sunt metodele de a o îndeplini.

— Mulțumim pentru discuție!
Autor: Ștefan Grigorița
Fotografii: Tatiana Beghiu