În cine cred moldovenii când vine vorba de pandemie și vaccin? În biserică, familie și… influenceri

Pentru că în Moldova nu se fac prea multe cercetări și sondaje, mă bucur de fiecare dată când văd un efort în direcția asta. Avem atât de puține informații sistematizate, încât nu știm exact nici câți oameni locuiesc în țară sau câți au cetățenie dublă sau chiar triplă. 

Centrul de Cercetări Științifice în Psihologie a publicat recent un studiu realizat în noiembrie 2021, pe un eșantion cam mic – doar 778 de respondenți, dar pe un subiect mai necesar ca niciodată: ce cred oamenii despre pandemie și vaccin. 

Deși dezamăgitoare, rezultatele studiului nu cred că sunt surprinzătoare pentru nimeni. Majoritatea moldovenilor refuză vaccinarea pentru că „vaccinul n-a fost testat suficient” și „nu se cunosc efectele pe termen lung ale vaccinului”.  

Destul de mulți oameni încă mai cred că virusul nu există, la aproape doi ani de la începutul pandemiei. Moldovenii cred că avem de-a face cu o „pandemie falsă”, iar principalele motive pentru asta sunt inconsecvența și lipsa de logică a unor măsuri impuse (aici cred că putem aminti despre tancurile din PMAN la începutul pandemiei), dar și faptul că autoritățile nu respectă măsurile pandemice (nunta fiului fostului premier Ion Chicu sau, mai recent, petrecerea procurorilor sechestrați). 

Pentru mine, surpriza cea mai mare din acest raport a fost despre încrederea populației în diferiți actori ai societății, indice pe care îl așteptăm cu nerăbdare de fiecare dată când este publicat barometrul opiniei publice. De data asta în sondaj apare un nou recipient al încrederii moldovenilor – influencerii. Una dintre cele mai importante surse de încredere privind informațiile referitoare la pandemie și vaccin sunt „vloggerii și teoriile conspirației”. Aproape la același nivel cu biserica și familia, vloggerii inspiră mai multă încredere decât autoritățile, medicii sau oamenii de știință!

Oamenii nu au încredere în autorități – este concluzia pe care o putem citi, printre rânduri, în majoritatea răspunsurilor din studiu. Și dacă încrederea în biserică și cei apropiați nu e o noutate, încrederea oamenilor în vloggeri când este vorba de un subiect atât de serios aduce semne de întrebare. 

Dar în loc să ne punem cenușă în cap și să ne întrebăm „cum s-a ajuns aici”, poate ar fi mai util, până statul își vine în fire și luptă pe baricade pentru a recâștiga încrederea populației, să folosim anume influencerii pentru campania pro-vaccinare. În SUA, Casa Albă a recrutat o armată de TikTokeri încă anul trecut pentru asta. Au fost propuneri similare și în România.

În Moldova, au existat influenceri care au susținut deschis vaccinarea, cum e Emilian Crețu, dar și dintre cei care și-au îndemnat urmăritorii să aibă încredere în doctori și oamenii de știință. Între timp, autoritățile n-au reușit să convingă oamenii că măsurile impuse sunt necesare sau logice. Un număr derizoriu, de nici 2% cred că acțiunile autorităților sunt eficiente.

Iar din figura de mai jos putem observa nu doar lipsa de încredere a oamenilor în autorități, ci și incapacitatea acestora de a asigura respectarea măsurilor pe care le impun, astfel lovind și mai tare în imaginea șubredă pe care o au. 

Și în timp ce Austria tocmai a introdus vaccinarea obligatorie pentru cetățeni, în Moldova 80% sunt împotriva acestei măsuri.

Oamenii încep să creadă în virus doar atunci când ei sau cineva dintre cei apropiați se infectează. 

Studiul mai arată și că femeile sunt mai predispuse să se vaccineze decât bărbații, iar persoanele de vârstă medie sunt cele mai puțin predispuse să se vaccineze.

În concluzie, astfel de studii sunt necesare nu doar ca să înțelegem cum funcționează societatea, ci mai ales ar putea fi un instrument foarte util pentru reprezentanții statului și cei care gestionează pandemia – o sursă de idei servite pe tavă, dacă vor ști să aplece urechea.

Am absolvit Facultatea de Jurnalism la Iași și am acumulat o experiență de peste 10 ani în presa scrisă, televiziune, podcasting și presă online. Am lucrat și în domeniul jurnalismului financiar, comunicării guvernamentale și corporative. Îmi împart viața între Spania și Moldova și cred că scrisul are puterea de a schimba lumea.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.