La finele secolului trecut, cercetătorii de la NASA și-au pus întrebarea: care culturi ar fi cele mai optime pentru organismul uman și ar putea trimise împreună cu astronauții în spațiu? Aceasta pentru că nu există un produs ideal care să satisfacă organismul uman cu substanțe nutritive în misiunile de lungă durată a astronauților. Până la urmă, au optat pentru quinoa. În 1993, NASA a emis o notă informativă în care se menționa că „această cultură bogată în proteine conține proporțiile dorite de aminoacizi importanți, poate oferi o mai mare flexibilitate în satisfacerea nevoilor oamenilor în zborurile spațiale pe termen lung”.
Acesta a fost momentul de glorie al quinoa, cultura stabilindu-se de atunci ferm în lista produselor vândute în magazinele alimentare, iar la începutul anilor 2000 a câștigat statut de superaliment și a devenit produs de top în lista alimentelor sănătoase. Și acest lucru nu este surprinzător, deoarece semințele mici constituie o sursă completă de proteine, adică conține toți cei nouă aminoacizi esențiali pe care trebuie să-i obținem din alimentele proteice. În plus, nu conține gluten și are mai multe beneficii asupra sănătății.
Istoria
Patria quinoa este America de Sud. Este o pseudo cereală înrudită botanic mai degrabă cu spanacul și amarantul. Oamenii de știință cred că incașii consumau semințele mici încă acum cinci mii de ani. Quinoa, alături de porumb și cartofi, făceau parte din consumul obișnuit al acestui popor din America de Sud, fiind venerat și chiar considerat sacru. Incașii numeau această cultură „mama cerealelor”. Potrivit legendelor străvechi, în fiecare an, la începutul campaniei de semănat, însuși împăratul incas participa la plantarea primelor semințe de quinoa.
În secolul al XVI-lea însă, epoca domniei quinoei s-a încheiat „datorită” conchistadorilor spanioli, care au început să cucerească America de Sud. Europenii au considerat că această cultură nu este suficient de valoroasă, numind-o „hrană pentru indieni”, și au făcut totul ca s-o elimine. I-au forțat pe indieni să-și semene câmpurile cu grâu în loc de quinoa și nu le-au lăsat incașilor nicio ocazie de a se ocupa de creșterea acestei culturi. Se crede că, la un moment dat, rămăsese doar un număr mic de câmpuri de quinoa și acestea se aflau în munți.
Multă vreme, quinoa a fost cultivată numai în Anzi și abia în anii 70 ai secolului trecut această cultură a fost redescoperită și popularizată de cercetătorii americani, care au stabilit proprietățile incredibil de benefice ale acestor semințe. În 1987, cuplul regal spaniol a efectuat o vizită în Bolivia, unde, sub sunet de fanfară, regele Juan Carlos și Regina Sofia au gustat bucate tradiționale cu quinoa. Apoi, la începutul anilor 90, după ce au devenit cunoscute rezultatele cercetărilor realizate de NASA, interesul pentru această plantă a crescut în întreaga lume.
Un rol important în popularizarea quinoa l-a jucat Adunarea Generală a ONU, care în 2013 a proclamat „Anul Internațional al Quinoei”. Decizia a fost luată pentru a atrage atenția asupra acestei culturi agricole, asupra proprietăților sale nutritive și asupra adaptabilității la diverse condiții climatice. În acel an au fost create și distribuite o varietate de materiale de promovare culturală, au fost organizate degustări în întreaga lume, au fost organizate numeroase seminare, simpozioane și congrese.
Beneficiile quinoa
Unii nutriționiști compară semințele de quinoa cu laptele matern, deoarece este aproape complet absorbit de organism. Conține o mulțime de substanțe utile – carbohidrați, proteine, grăsimi și fibre alimentare. În această plantă există și un complex natural de vitamine și minerale: vitamine din grupa B, A, E, C, precum și zinc, seleniu, mangan, fier, cupru, magneziu, calciu, potasiu, fosfor și sodiu.
Experții în sănătate susțin că semințele de quinoa sunt bogate în substanțe nutritive și aduc mai multe beneficii pentru sănătate:
- Prevenirea bolilor. Quinoa este bogată în flavonoide, inclusiv quercetină și kaempferol, care sunt antioxidanți puternici cu numeroase beneficii pentru sănătate.
- Bună pentru intestine și digestie. Quinoa conține mult mai multe fibre decât majoritatea cerealelor. Cercetările au descoperit până la 15 grame de fibre la 100 de grame de semințe.
- Potrivită pentru persoanele cu intoleranță la gluten.
- Benefică pentru femeile însărcinate. Conține o sursă bogată de acid folic.
- Utilă în cazurile de deficiență de minerale și vitamine din grupa B.
- Potrivit pentru vegetarieni și vegani. Quinoa este bogată în proteine complete pe bază de plante și conține toți aminoacizii esențiali.
- Benefic pentru diabetici. Scade glicemia, insulina și trigliceridele.
- Bună pentru inimă. Scade nivelul de colesterol.
Dileme etice și ecologice
Creșterea cererii quinoa la nivel global s-a răsfrânt asupra situației din America de Sud. În primul rând, au apărut probleme de mediu. Publicații internaționale scriu că tendința de a produce cât mai mult și cât mai rapid quinoa a schimbat sistemul tradițional de gestionare a terenurilor din Bolivia, punând în pericol ecosistemele fragile ale regiunii. În mod tradițional, semințele de quinoa erau plantate pe câmpurile unde pășunau lamele, iar gunoiul de grajd natural ajuta ca solul să se hrănească. Din cauza cererii sporite fermierii, nu efectuează rotația câmpurilor, iar în locul gunoiului de grajd natural utilizează fertilizanți artificiali. Drept urmare, fertilitatea solului este epuizată.
O altă problemă rezidă în faptul că, în căutarea unor profituri mai mari, industria canalizează cererea către unul sau două soiuri care au cele mai mari randamente, au nevoie de cele mai scurte perioade de creștere și sunt cele mai ușor de procesat. Există peste 3000 de soiuri cunoscute de quinoa, dar fermierii cultivă de obicei quinoa albă, dulce, care este mai rentabilă. În consecință, soiurile mai puțin viabile din punct de vedere comercial, cum ar fi cuchi wila roșu sânge, sunt acum greu de găsit în fermele andine, iar biodiversitatea quinoei are de suferit. Această poveste s-a întâmplat cu multe alte culturi de-a lungul timpului: astăzi, de exemplu, există o singură varietate comercială majoră de banane – Cavendish – deși de-a lungul istoriei au existat mai mult de o mie de soiuri.
În plus, creșterea cererii de quinoa a presupus, de asemenea, utilizarea tehnicii pentru a recolta semințele care în mod tradițional era strânse manual. Dar dezvoltarea industriei, cel puțin în această etapă, înseamnă o creștere a utilizării combustibililor fosili.
O altă problemă apărută în urma boomului legat de cererea de quinoa este de ordin etic. Acum fermierilor locali le este mai profitabil să exporte quinoa decât să o vândă pe piața locală sau, dacă și o vând aici, prețurile sunt mai mari. Respectiv, creșterea prețurilor la quinoa a făcut ca multe familii locale să nu-și permită acest produs de bază. Din acest motiv, au existat voci care au declarat că tendința către alimentație sănătoasă a afectat viața localnicilor.
Organizațiile ecologiste îndeamnă adepții consumului de superalimente, printre care este și quinoa, ca atunci când vor sta în fața rafturilor cu alimente să se întrebe cu ce produse locale le-ar putea înlocui pe cele aduse de la o distanță de mii de kilometri. Deși conțin proprietăți unice, în Republica Moldova semințele de quinoa ar putea fi înlocuite cu crupele de sorg, mei sau hrișcă. Porția zilnică de substanțe nutritive necesare poate fi completată cu ovăz, nuci și alune, legume coapte, năut, fasole roșie, care sunt crescute în Moldova și pot fi cumpărate în magazinele și piețele din țară.
În trei ani importul de quinoa în Moldova a crescut aproape de trei ori
În prezent, Bolivia și Peru produc peste 90% din quinoa vândută la nivel mondial. Potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură, în ultimii 20 de ani suprafața însămânțată în principalele țări producătoare (Bolivia, Ecuador și Peru) a crescut de 2,5 ori sau până la 178 mii hectare, iar recolta a crescut de peste 3 ori, până la 159 mii tone. În total, quinoa este cultivată în 70 de țări.
Exporturile mondiale de quinoa s-au ridicat în 2019 la 112 mii de tone în valoare de 320 de milioane de dolari. Cei mai mari exportatori au fost Peru (134 milioane de dolari) și Bolivia (91 de milioane de dolari), importatorii principali fiind Statele Unite (93 milioane), Canada (27 milioane de dolari) și Franța (27 milioane de dolari).
Între timp, potrivit datelor privind importul în ultimii trei ani, quinoa se bucură de popularitate și în Republica Moldova. Astfel, în 2018 în țara noastră s-au importat 5,9 tone de quinoa în valoare de cca 23 mii de dolari, în 2019 importurile au crescut până la 9,3 tone în valoare de 37 mii, iar în 2020 în țară s-au adus 16,8 tone valoare de 52,7 mii de dolari. Ministerul Agriculturii a inclus quinoa în catalogul soiurilor de plante admise pentru cultivare în complexul agroalimentar al Republicii Moldova. Quinoa a fost inclusă în lista soiurilor de plante admise în scopul producerii semințelor pentru export, dar în Republica Moldova această cultură nu se cultivă încă.
Sursă foto: theveganwoman.com, Bioversity International/A. Camacho
