Lecția (im)perfectă a Moldovei: așa luptă un mic David cu un Goliat energetic rus. Perciun: Gazprom acționează politic

Autoritățile de la Chișinău au fost prinse în minghineaua Gazpromului, după ce gigantul rus a doua lună consecutiv insistă pe achitările anticipate ale gazului. Or, Moldovagaz, compania controlată de concernul rus cu un deficit de casă de miliarde de lei a fost ajutată de Guvern, deja a doua lună consecutiv. Deputatul PAS, Dan Perciun declară că: „Gazprom-ul acționează nu doar din considerente economice, dar și din considerente politice”.

Bine, a fost acea scrisoare înaintată de minister către Gazprom, a fost o discuție, din câte înțeleg, cu dl Miller, la începutul lunii ianuarie se părea că s-ar putea să existe o anumită deschidere, dar pentru că nu s-a zis tranșant despre aplicarea acestei prevederi, deja practic cu câteva zile înainte de momentul plății s-a confirmat printr-o scrisoare oficială din partea Gazprom-ului că se insistă să fie încasarea deplină”, a explicat Perciun.

Deputatul susține, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, că situația din domeniul energetic este un globală și nu depinde de Republica Moldova.

Noi înțelegem și contextul geopolitic, și situația foarte tensionată care este în regiune și lucrurile acestea nu pot fi decuplate și-i clar că Gazprom-ul acționează nu doar din considerente economice, dar și din considerente politice. Totuși, vă spun, exista o minimă șansă ca lucrul acesta să se întâmple și atunci ar fi fost mai simplu și pentru guvern, și pentru cetățeni. În condițiile în care Gazprom nu a dat dovadă de o minimă deschidere, suntem în situația în care suntem. Și mesajul nostru a fost clar din luna octombrie că iarna aceasta va fi una foarte și foarte dificilă în condițiile majorării prețului la gaze pe piețele internaționale și că trebuie să facem cu toții un efort să economisim maximum posibil. Și 11 lei este un tarif mare, și atunci pentru luna ianuarie maximum ce putem face este să oferim aceste compensații suplimentare, totodată cu îndemnul către toată lumea să raționalizeze, în măsura posibilităților, consumul”, a mai spus Perciun.

Pentru a atenua impactul majorărilor de tarife asupra populației afirmă că au fost alocați 2,6 miliarde de lei doar pentru compensații la gaze și energia termică.

(…)Suma este una care, bineînțeles, reprezintă o povară pentru buget, dar este una necesară și dacă lucrurile se vor agrava și vor deveni mai dificile, va trebui să discutăm despre reorientarea cheltuielilor de pe alte sectoare – drumuri, infrastructură, să căutăm economii suplimentare și să alocăm banii necesari pentru a proteja populația în această perioadă dificilă. Speranța noastră este însă că la nivel internațional lucrurile se vor îmbunătăți începând cu primăvara și atunci situația și în Republica Moldova va deveni mai ușoară. Suntem, din păcate, prizonierii unor circumstanțe care nu depind de noi”, a precizat Perciun.

Vineri, 28 ianuarie, ANRE a aprobat în regim de urgență tarile la gaz pentru populație, la 15,18 lei/m3 cu 37% față de tariful precedent. Tarifele sunt aplicate retroactiv de la 1 ianuarie.

Premierul Natalia Gavrilița a declarat că tarifele pentru consumatori vor rămâne neschimbate urmare a majorării volumlui baniloralocați pentru compesații. Astfel, tariful compensat la gaz va rămâne de 6,80 de lei pentru 50 de metri cubi de gaz și de 7,90 de lei până la 150 de metri cubi.

Autoritățile de la Chișinău s-au arătat indignate de atitudinea Gazpromului în raport cu Chișinăul. De două ori concernul rus a trimis scrisori de înștiințare care atenționau cu sistarea livrărilor în caz de neplată a avansului pentru luna următoare. Deși această prevedere exista și în contractul precedent, nu a fost utilizată niciodată de Gazprom. Ministrul Infrastructurii și premierul au vorbit despre o schimbare de atitudine a concernului.

#gaz #criză #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Jumătate dintre companiile imobiliare din Europa Centrală (49%) estimează că investițiile în domeniu vor crește în acest an și doar 19% se așteaptă la o scădere (față de 51% în 2023), pe fondul îmbunătățirii percepției cu privire la potențialul de creștere din această piață, potrivit studiului Deloitte Real Estate Confidence Survey for Central Europe 2024, citat în comunicatul de presă.

„De altfel, 40% din participanții la studiu anticipează o creștere a activității pe piață în acest an, față de 15% cu un an în urmă, iar proporția celor care prevăd o scădere s-a redus la 16%, de la 57% în 2023. În acest context, investitorii intenționează să se concentreze pe proiecte noi (31%) sau pe atragerea de fonduri pentru plasamente viitoare (19%). O treime dintre aceștia se așteaptă ca eficiența portofoliului lor să se îmbunătățească, de două ori mai mulți decât cei care estimează o deteriorare a acesteia. Sectorul industrial este în continuare perceput ca fiind cel mai competitiv (31%), urmat de cel rezidențial (21%)”, potrivit studiului Deloitte.

Conform comunicatului, în rândul dezvoltatorilor, cea mai importantă tendință în 2024 pare a fi reprofilarea pe alte segmente ale pieței, având în vedere că un sfert dintre aceștia iau în calcul o astfel de schimbare. Acest trend se manifestă cel mai pregnant printre dezvoltatorii de birouri și de spații comerciale – trei sferturi, respectiv jumătate dintre aceștia susțin că se vor concentra pe alte sectoare în 2024 (în principal active cu destinație mixtă sau proiecte rezidențiale pentru închiriere). Printre provocările cu care se confruntă dezvoltatorii în acest an se remarcă cele legate de finanțare (26%), urmate de cele care implică achiziția de terenuri pentru dezvoltări viitoare (23%), în perspectiva redresării economice, și de comercializare (18%).

„Temperarea activității din piața de birouri se remarcă și în România, încă din 2023, iar tranzacțiile care încă se mai derulează au ca obiect renegocierea contractelor de închiriere, cu accent pe flexibilizarea clauzelor, sau prelungirea perioadei contractuale. În schimb, în privința proiectelor de tip retail, piața locală se diferențiază de cea regională, dat fiind că există multe proiecte în derulare și apetit crescut pentru investiții pe acest segment, stimulate de perspectiva reducerii inflației și, implicit, de creșterea puterii de cumpărare a populației. Segmentul industrial beneficiază de perspective de creștere, date fiind situația geo-politică, stocul insuficient de astfel de spații la nivel național și fenomenul de friendshoring, respectiv tendința globală și regională de relocare sau, respectiv, de construire a diverselor unități de producție în statele aliate din punct de vedere politic”, a declarat Irina Dimitriu, Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal, lider al serviciilor de consultanță pentru sectorul imobiliar în cadrul Deloitte România.

Deloitte derulează Real Estate Confidence Survey for Central Europe începând din 2019 pentru a afla percepția profesioniștilor din domeniu cu privire la evoluția pieței în regiune. La sondaj participă trei categorii de respondenți, respectiv dezvoltatori, investitori și consultanți specializați în domeniul imobiliar. La ediția din acest an au participat, în principal, jucători din Polonia (33%), Cehia (24%), Ungaria (10%), iar 24% dintre participanți operează pe mai multe piețe din Europa Centrală.