Avortul continuă să fie pentru mulți un cuvânt tabu, un subiect despre care nu se vorbește deschis. Unele țări au decis să interzică avortul, uitând că acesta este unul din drepturile fundamentale ale femeilor – de a hotărî singure ce vor să se întâmple cu propriul corp.
Citește aici: Istoria avorturilor în URSS
Avortul în Moldova
În Republica Moldova, avortul este permis de lege pentru orice femeie de la 16 ani. Se permite întreruperea sarcinii până la 12 săptămâni. După aceste 3 luni și până la 21 săptămâni, există un șir de indicații medicale și sociale care permit avortul. Adolescentele mai tinere de 16 ani au nevoie de acordul părintelui sau a reprezentantului legal.
Chiar și după independență, în Republica Moldova avortul continua să fie utilizat pe larg ca substituent al metodelor eficiente de contracepție. Întreruperea sarcinii se efectua prin dilatare și chiuretaj, sub anestezie generală. Însă, din cauza calității proaste a serviciilor și a accesului limitat, circa 30% din cazurile de mortalitate maternă înregistrate în anii 1995-2005 erau cauzate de complicații cauzate de această procedură de avort. De aceea, autoritățile decid să lanseze Strategia Națională în Sănătatea Reproducerii pentru anii 2005-2015, prin care să fie ameliorată calitatea serviciilor de avort și să se treacă la procedurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății. Astfel, în mare parte, s-a trecut la metode de întrerupere a sarcinii prin aspirarea vacuum sub anestezie locală și la avortul medicamentos.
În Republica Moldova, avortul la indicațiile medicale sau sociale, indiferent de termen, este asigurat de polița medicală, în timp ce în celelalte cazuri se efectuează contra cost. Prețul avortului variază în funcție de tipul avortului și dacă se face la instituțiile medicale de stat sau la cele private.
Femeia este în drept să decidă singură dacă vrea sau nu să facă avort, fără a fi nevoie de acordul partenerului sau a soțului. „Noi încurajăm toate cuplurile să discute împreună, dar decizia o ia femeia, pentru că nu este nicio operație și procedură medicală pentru care soțul ar trebui să întrebe permisiunea soției. Fix așa, aceasta este doar o procedură medicală foarte des întâlnită în ginecologie, iar atitudinea oamenilor și în special a medicilor nu trebuie să difere de oricare altă procedură medicală”, subliniază Rodica Comendant, obstetriciană-ginecologă, directoarea Centrului de Instruire în Domeniul Sănătății Reproductive.
Metodele de avort
Avortul prin dilatare și chiuretaj reprezintă o procedură chirurgicală care implică dilatarea colului uterin cu ajutorul dilatatoarelor mecanice, după care pereții uterului sunt răzuiți cu chiureta (instrument chirurgical în formă de linguriță). Procedura durează de la 7 la 20 minute și se face, de obicei, sub anestezie generală. De aceea, după intervenție, femeia va avea nevoie de câteva ore pentru a-și reveni, pentru că va simți somnolență, slăbiciune și vertigii. Timp de o săptămână după intervenție, sunt normale durerile moderate și eliminările sangvinolente, similare celor menstruale sau mai puternice.
Cu toate acestea, specialiștii în medicină atenționează că prin această metodă de avort poate fi rănit colul uterin și ar putea apărea complicații. De aceea, este bine ca peste puțin timp să fie consultat medicul ginecolog. De asemenea, se pot produce schimbări în ciclul menstrual.
„Dilatarea și chiuretajul este o intervenție chirurgicală în timpul căreia, indiferent cât de bun nu ar fi chirurgul, oricum este lezată cavitatea uterină și rămân consecințe asupra sănătății femeii. De aceea, de cele mai multe ori le sugerăm femeilor metoda de aspirare vacuum și avortul medicamentos”, explică Rodica Comendant. Potrivit ei, fiecare femeie trebuie să fie informată corect despre opțiunile ei, ca ulterior să-și poată alege metoda potrivită.
Potrivit Biroului Național de Statistică, în anul 2014 au avut loc 13.930 de avorturi, în timp ce în 2020 – 8.294.
Avortul medicamentos este procedura prin care se folosesc pastile pentru întreruperea sarcinii confirmate și se poate realiza într-o unitate medicală, dar și acasă, la indicațiile medicului. Această metodă constă din două etape: în prima etapă se administrează pastile ce împiedică dezvoltarea oului fetal, iar peste 1-3 zile se trece la cea de-a doua – se administrează preparatul care provoacă contractarea uterului și expulsia sarcinii. După două săptămâni, femeia poate vizita medicul pentru evaluarea stării și constatarea lipsei sarcinii, dar nu este obligatoriu.
După avortul medicamentos, uneori femeile pot avea stări de greață, dureri de cap, amețeală, diaree, slăbiciune, febră, frisoane, care însă sunt de scurtă durată. Avortul medicamentos nu are o influență negativă nici asupra capacității femeii de a deveni gravidă, nici și asupra sănătății ei în general. Sarcina după avortul medicamentos poate surveni peste 10-11 zile după procedură, de aceea e bine să se apeleze la metode de contracepție chiar din primele zile de la procedură. Menstruația după avortul medicamentos va începe ca de obicei sau cu 2 săptămâni mai târziu.
Aspirația vacuum reprezintă procedeul prin intermediul căruia conținutul cavității uterine este evacuat, folosind presiunea negativă produsă de o seringă specială. Pentru aspirare se folosesc canule flexibile din plastic de diferite dimensiuni, în funcție de termenul de sarcină. Prin această metodă se evită traumatizarea colului uterin și a endometrului. Procedura durează câteva minute, poate fi efectuată sub anestezie locală. În acest caz, pacienta poate părăsi instituția chiar și peste 15 minute, dacă se simte bine.
Care dintre aceste metode de avort vor fi folosite trebuie să decidă fiecare femeie, acesta fiind dreptul ei asigurat de legislația țării noastre. Însă nu trebuie să uităm că cea mai bună și sigură soluție de a ne proteja de o sarcină nedorită este să apelăm la metodele de contracepție care ni se potrivesc.
Citește aici: Ce metode de contracepție există
