Putin a vrut să prindă SUA și NATO în cursă, dar a căzut în propria capcană

Întrebarea care stă pe buzele tuturor este dacă președintele Vladimir Putin va intra în război împotriva Ucrainei. Dacă judecăm numai după mașinăria de propagandă a Rusiei, răspunsul este fără îndoială afirmativ.

Dar adevărul este unul mai complex, iar liderul de la Kremlin s-ar putea să fie prins în propria capcană, după ce SUA și NATO nu au marșat la amenințările și la pretențiile acestuia.

Conflictul absolut care s-ar preconiza în Ucraina, spre deosebire de loviturile bruște, operațiunile ascunse sau războiul hibrid, nu este cu adevărat stilul lui Putin. Este probabil ca acumularea masivă de trupe ale Rusiei din noiembrie și până acum să fie doar o încercare de a forța Occidentul să renunțe la orice pretenție asupra Ucrainei, se arată într-o analiză publicată de The New York Times.

Vestul și-a dat seama de cacealmaua lui Putin. În special săptămâna trecută, Statele Unite și NATO au adoptat un ton mult mai dur în discuțiile cu Rusia, însă și mai important este faptul că ambele au trimis echipamente militare în Europa de Est, iar trupele sunt în așteptare pentru a întări flancul alianței din ”coasta” Moscovei.

Mesajul este unul clar: dacă Rusia nu detensionează situația legată de Ucraina, atunci nici Occidentul nu va face asta. În loc să prindă Statele Unite și NATO într-o capcană, Putin s-a prins în propria cursă.

Președintele Rusiei este ”blocat” între un conflict armat și o retragere umilitoare, el văzându-și acum spațiul de manevră redus spre zero. Ce se va întâmpla în continuare este necunoscut, în privința deciziei lui Putin însă, susține sursa citată, liderul de la Kremlin ar fi eșuat în planul său.

Putin tace de o lună în privința Ucrainei. Ce a făcut liderul de la Kremlin în spatele ușilor închise

Se consideră că, deși nu a părut evident, comasarea a 100.000 de militari din noiembrie și până acum, nu a țintit războiul și obținerea unor concesii din partea SUA și NATO.

Va începe Putin un război, știind că s-ar putea să-l piardă?

Putin este caracterizat de prudență în cazul conflictelor armate, observată în ultimii 20 de ani. El are un istoric al retragerii Rusiei din dispute militare, atunci când acestea sunt reale și de mare amploare.

Când mercenarii ruși au fost uciși de trupele americane în Siria, în 2018 sau când dronele turcești au doborât aceiași mercenari în Libia și Siria, Putin a dat înapoi și s-a retras.

În schimb, operațiunile majore ale lui Putin, înfrângerea Georgiei din 2008 și anexarea Crimeei în 2014, au avut loc când Occidentul avea privirea în altă parte.

Lumea a fost surprinsă de Putin, iar Rusia și-a finalizat planurile fără amenințarea internațională. Dar acum nu mai este cazul, toate forțele SUA și NATO sunt pregătite să apere Europa și să ajute cu armament Ucraina.

Cererile lui Putin din decembrie 2021 au fost absurde și nu au obținut nimic din partea SUA și NATO. Efectul a fost unul de bumerang, iar Washington-ul a început să trimită echipamente militare masive în Ucraina.

Concluzia este că Putin nu va începe un război pe care s-ar putea să-l piardă. Așadar, singura modalitate de a asigura pacea este garantarea că într-o confruntare militară, Putin nu va câștiga niciodată.

#atac #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rene Benko este omul care a stat în spatele Signal Holding, una dintre cele mai mari companii private din Austria care a activat în domeniul imobiliar şi care a fost cap de afiş în ceea ce avea să devină cel mai grav caz de faliment al unei companii imobiliare de la criza din 2008 şi până în prezent, notează businessmagazin.ro.

Drumul lui Benko către vârf n-a fost unul uşor. Magnatul cu o avere cândva estimată la aproape şase miliarde de dolari, a abandonat liceul la doar 17 ani şi a fost condamnat pentru dare de mită în 2012.

Atunci, Benko a cooperat cu Ivo Sander, fost prim-ministru croat pentru a-l convinge pe controversatul politician italian Silvio Berlusconi să scape Signal Holding de taxele pe care compania trebuia să le plătească pentru proiectele sale din Milano, scrie Wall Street Journal.

Benko, în vârstă de 46 de ani, a fost crescut într-o familie modestă din Innsbruck, un oraş austriac pitoresc situat în Alpi. După abandonarea liceului fostul magnat imobiliar s-a ocupat de transformarea mansardelor unor clădiri rezidenţiale în apartamente de lux, convingându-i pe rezidenţii reticenţi de la etajele inferioare să accepte planurile sale, oferindu-se să instaleze lifturi pe cheltuiala sa. În final, businessul său a devenit avantajos pentru tot cei implicaţi.

Pentru face pasul către imobiliare şi a deschide un business în toată regula austriacul a avut nevoie de bani serioşi. El a rezolvat problema finanţării după ce a convins un moştenitor al unei benzinării să vină cu cash pentru ideile sale de business. Odată ce problema banilor a fost rezolvată, Benko a dat undă verde proiectelor sale, iar imperiul său de business începea să capete contur la începutul anilor 2000. Două decenii mai târziu, mai exact în 2019, Signa Holding,se putea lăuda că deţine clădirea Chrysler din New York, una dintre cele mai emblematice asseturi imobiliare din lume.

Valoarea proprietăţilor raportate de principalele sale două companii imobiliare – Signa Prime şi Signa Holding – a crescut la 3,6 miliarde de euro în 2014, a depăşit 10 miliarde de euro în 2017 şi a sărit de 18 miliarde de euro până în 2020 – o creştere extraordinară într-un sector cu evoluţie lentă precum cel imobiliar.

Cu toate acestea, în ciuda succesului şi a rezultatelor raportate, Benko s-a lovit de o problemă care în doar doi ani a ajuns să-i scufunde imperiul: profitabilitatea companiei arăta fantastic, însă doar pe hârtie. În realitate, compania încasa pierdere după pierdere, creditorii şi investitorii băteau la uşa lui Benko după banii împrumutaţi, iar Signal Holding începea să se prăbuşească încet.

Între 2017 şi 2021, companiile lui Rene Banko raportau un profit de 3,4 miliarde de euro. Signa Holding a majorat din pix cifrele privind profitul, pentru că în caz contrar ar fi fost forţată să recunoască că se confruntă cu pierderi semnificative.

Tot în aceeaşi perioadă, Signa a făcut autorităţile austriece să ridice din sprâncene după ce a plătit dividende de 1,9 miliarde de euro, în ciuda faptului că încasase doar 1,6 miliarde de euro venituri din chiriile generate de clădirile sale, o situaţie cel puţin neobişnuită pentru un jucător imobiliar de mare anvergură.

Până în 2023, compania a fost forţată să renunţe la mai mult proiecte imobiliare, să lichideze o serie de business-uri mai mici şi să facă paşi în spate în timp ce continua să se confrunte cu scandaluri pe bandă rulantă şi să „sângereze” cash.

Lovitura finală pentru Signa Holding şi Rene Benko a venit în noiembrie 2023 când compania n-a reuşit să plătească o obligaţiune de 200 de milioane de dolari. Eşecul a declanşat o serie de falimente în lanţ care au culminat cu prăbuşirea totală a imperiului imobiliar construit de omul de afaceri austriac pe parcursul ultimilor 20 de ani.

După faliment, austriacul a ieşit din rândurile miliardarilor şi a dispărut în anonimitate. De numele lui Benko, care cândva făcea parte din clasamentul Forbes ai celor mai bogaţi oameni de pe planetă, nu se mai leagă decât un grafic al averii realizat de celebra publicaţie şi un faliment ale cărui repercusiuni asupra lumii imobiliarelor nu sunt cunoscute nici astăzi în totalitate.