„Militarii au exersat primirea armelor și a echipamentelor, pregătirea echipamentelor la ieșirea din flota vehiculelor militare și deplasarea în zonele de concentrare, unde au efectuat acțiuni de camuflare, amenajarea posturilor de tragere din armă și pregătirea echipamentului pentru marș.

În baza rezultatelor antrenamentului de pregătire pentru luptă, personalul a acționat într-o manieră coordonată și a făcut față sarcinilor atribuite. Evenimentul a fost unul planificat”, se precizează în comunicat.

La sfârșitul lunii decembrie și în ianuarie, Rusia a mutat „stocuri de muniție, spitale de campanie și tehnică militară” la granița cu Ucraina, ceea ce, potrivit Kievului, „confirmă pregătirea pentru operațiuni ofensive”.

Potrivit celei mai recente evaluări a Ministerului ucrainean al Apărării, Rusia are desfășurate, în acest moment, în regiune, forțe armate care cuprind peste 127.000 de militari.În acest context, Ucraina a avertizat că Rusia „aproape a finalizat” reunirea și concetrarea forțelor, care ar putea fi folosite pentru o ofensivă împotriva țării, alimentând temerile că Moscova ar putea lansa o invazie în orice moment.

Totodată, Rusia și-a evacuat treptat familiile personalului diplomatic din Ucraina, începând din prima săptămână a noului an. Operațiunea a fost una vizibilă, posibil parte a tensiunilor dintre Moscova cu Ucraina. Evacuarea lentă poate fi parțial o propagandă, parțial o pregătire pentru un conflict sau parțial o simulare, spun oficialii ucraineni și americani, care subliniază că ar putea fi chiar toate trei, nota New York Times, la 17 ianuarie.

În context, în cadrul conferinței de presă susținute în ajunul marcării unui an de când a preluat mandatul prezidențial, președintele american Joe Biden a spus că Statele Unite își vor spori prezența trupelor militare în statele membre NATO de pe flancul estic, cum ar fi Polonia și România, dacă Rusia va ataca Ucraina.

Și secretarul de stat american Antony Blinken a afirmat, în cadrul unei vizite la Berlin, că „dacă rușii atacă Ucraina, vor avea parte de un răspuns rapid, sever și unit din partea Occidentului”.

Pe de altă parte, secretarul-general al ONU, Antonio Guterres, este de părere că Rusia nu va invada Ucraina. Acesta a precizat că nu crede că Putin va declanșa războiul, dar și că speră să nu se înșele.

Totodată, o analiză a CNN arată că, „escaladarea războiului psihologic dintre Statele Unite și Rusia, pe tema Ucrainei, se apropie cu pași repezi de un punct în care ieșirea pașnică dintr-o criză cu ramificații ample ar putea fi imposibilă”: „Cele două puteri nucleare de top ale lumii se duelează în cel mai tensionat test de voință de la căderea Uniunii Sovietice. O invazie a Rusiei în Ucraina ar putea declanșa cea mai mare ciocnire a armatelor convenționale obișnuite din Europa de la al Doilea Război Mondial. În joc pentru americani se află credibilitatea Occidentului, percepțiile despre puterea globală a SUA și posibilitatea unor consecințe secundare - de exemplu, o creștere a prețurilor la energie, alimentată de criză.

Pentru a încerca să detensioneze situația, secretarul american de stat Antony Blinken și ministrul rus de externe Serghei Lavrov s-au întâlnit vineri la Geneva.

Dar, chiar la începutul întâlnirii, Lavrov i-a spus lui Blinken că Moscova „nu se așteaptă la un progres” din aceste discuții, ci așteaptă „răspunsuri la propunerile” sale. 

La rândul său, Antony Blinken a ameninţat cu un răspuns „rapid şi dur”, dacă Rusia va invada Ucraina, după ce a trimis trupe în apropiere de frontiera cu aceasta.

Cei doi diplomaţi nu au înregistrat progrese majore la această întrevedere despre cum poate fi rezolvată criza privind Ucraina, dar au convenit să mai discute.

SUA își mențin refuzul de a accepta concesiile cerute de Putin, care ar compromite grav NATO. Iar amenințările SUA cu sancțiuni fără precedent împotriva Rusiei, în cazul în care aceasta invadează Ucraina, și încercarea de a-i oferi lui Putin o rampă de ieșire nu au funcționat. 

Unii analiști cred că liderul rus blufează și că a creat amenințarea cu invazia pentru a fi pe picior de egalitate în discuțiile cu SUA. Alții văd o încercare de a destabiliza Ucraina sau un spectacol, menit să-i crească popularitatea în țară.

Mai nou, și Papa Francisc și-a exprimat îngrijorarea privind tensiunile ce vizează Ucraina, care riscă „să pună sub semnul întrebării securitatea Europei”. Suveranul Pontif a cerut o zi internațională de „rugăciune pentru pace” pe 26 ianuarie, pentru a opri agravarea crizei din Ucraina.

Luni, premierul britanic, Boris Johnson, a declarat că „o invadare a Ucrainei ar implica Rusia într-un conflict violent şi sângeros şi ar echivala cu crearea unei noi Cecenii”. În acest contexr, Londra a anunţat că va retrage o parte din personalul său diplomatic în Ucraina, în contextul ameninţării tot mai mari din partea Moscovei.

De altă parte, Uniunea Europeană a cerut „evitarea crizelor de nervi” şi a reacţiilor alarmiste în criza dintre Rusia şi Ucraina, potrivit lui Josep Borrell. Preşedintele francez Emmanuel Macron îi va propune „o cale de dezescaladare” a situației din estul Europei omologului său rus, Vladimir Putin, în cadrul unei convorbiri, „în următoarele zile”, a anunţat luni Elysée.

---