Primăria Chișinău va beneficia de un proiect european pentru dezvoltarea durabilă a transportului public în municipiu. Inițiativa, numită „Move it like Lublin”, va fi implementată în cadrul unui parteneriat dintre Primăria Chișinău și Primăria Lublin din Polonia.
Proiectul va fi implementat până în anul 2025 și va oferi sprijin pentru a transforma serviciile de transport public din oraș într-un sistem de transport mai incluziv, mai sigur, mai rezistent și mai durabil. Bugetul total este de 3.500.000 euro, dintre care 3.325.000 euro este contribuția Uniunii Europene sub formă de grant, 175.000 euro fiind contribuția Primăriei Chișinău.
Ce a făcut orașul Lublin
Orașul Lublin a căpătat statut de urbe în anul 1317, până la finele secolului XIV transformându-se într-un centru comercial, unde aveau loc cele mai multe schimburi economice dintre Polonia și Lituania. În sec. XIX, orașul a fost modernizat, fiind construite mai multe piețe noi, străzi și clădiri moderne.
Însă, practic cea mai mare ascensiune a fost cunoscută odată cu începerea noului mileniu. Din 2010 până în 2018, peste un miliard de euro au fost investiți în bugetul orașului, ajungând în prezent, conform clasamentelor Poloniei, primul oraș după calitatea vieții, unul din principalele centre universitare și unul din polii economici din estul țării.
Orașul are o serie de proiecte ce implică participarea cetățenilor, inclusiv un buget participativ, care a finanțat, începând cu 2015, 123 de proiecte cu o valoare totală de peste 11 milioane de euro.
Cel mai important proiect – transportul public
Orașul se mândrește cu statutul de „centru al electro-mobilității”. Altfel-spus, este unul din orașele unde cetățenii pot călători cu ajutorul troleibuzelor. Totodată, compania URSUS care se află în Lublin, produce deja atât autobuze pe bază de hidrogen, cât și autobuze electrice și troleibuze.
Istoria Lublinului în ceea ce privește transportul public începe în 1929, când autoritățile locale lansează prima rețea de autobuze orășenești, gestionată de o întreprindere municipală. Ulterior, până la începutul celui de-al doilea război mondial, numărul acestora a crescut până la 30 de unități.
După război, municipalitatea lansează primele troleibuze. Întreaga rețea a autobuzelor și troleibuzelor ajungea în 1955 la 81 de km.
În anul 1992, Lublin introducea primul sistem de abonamente de lungă durată, care puteau fi luate pentru o perioadă de 7, 10, 15, 30 sau 90 de zile. În 1998, operatorul municipal se transformă dintr-o structură municipală într-un SRL deținut de autorități. Către anul 2009, întreprinderea reușea să cumpere mai multe autobuze performante, cu podea joasă și troleibuze. Toată rețeaua era gestionată de compania municipală de transport „MPK”.
Fondarea Autorității de Transport
În anul 2009, primăria din Lublin decide să meargă pe o altă cale și fondează Autoritatea Municipală de Transport, printre atribuțiile căreia este și contractarea serviciilor de transport public. Iar din 2010, aceasta „cumpără servicii” de la compania municipală de transport „MPK”, dar și de la doi operatori privați, care se ocupă nemijlocit de transportul pasagerilor.
Astfel, autoritățile au reușit să implice atât unitățile de transport municipale, cât și ale companiilor private. Ceva similar se întâmplă și în Chișinău, unde municipalitatea, prin intermediul Direcției Locativ Comunale și și Căi de Comunicație, contractează servicii de transport de la RTEC, de la Parcul Urban de Autobuze și de la companii private, în cazul nostru – maxi-taxiuri. Doar că la Chișinău nu avem deocamdată o Autoritate de Transport cu atribuțiile specializate ca cea din Lublin, care se ocupă doar de gestionarea colaborării cu transportatorii.
Și, spre deosebire de Chișinău, unde nu exista până în august 2021 nici o restricție și nici un criteriu clar pentru condițiile de transport, dimensiuni, număr de locuri, etc., în Lublin, toți operatorii sunt obligați să respecte un standard înalt de calitate, punctualitate, culori, curățenie, care sunt reglementate de Autoritatea de Transportului Public.
În prezent, flota de transport ce deservește cei peste 342 de mii de locuitori ai orașului și 144 de mii de locuitori a suburbiilor are 286 de autobuze (228 fiind deținute MPK), dintre care 28 autobuze electrice, și 130 de troleibuze (110 al MPK) – toate sunt cu podeaua joasă și într-o singură culoare. Această flotă circulă pe o rețea de troleibuze de 183 de km și o rețea de autobuze de 868 de km.
Această rețea are în total 786 de stații, dintre care 95 cu panouri electronice, 55 cu panouri solare și una cu turbină eoliană, toate fiind adaptate pentru accesul persoanelor cu necesități speciale.
La tot acest sistem de transport se adaugă și o serie de parcări de tip „Park and Ride” – parcări pentru mașinile personale, unde lumea să-și lase mașina și să continue drumul cu ajutorul transportului public sau cu bicicleta. Totodată, începând cu 2018, se investește masiv în modernizarea stațiilor de transport de tip transfer (huburi), care vor servi mai multe rute de autobuz, troleibuz și tren concomitent.
Huburile reprezintă un fel de centre unde se intersectează mai multe rute de diferite tipuri de transport într-un spațiu special amenajat pentru asta, acesta fiind următorul pas după o simplă stație amenajată. El apare, de exemplu, în situația în care se constată că stațiile existente într-o regiune (de exemplu, magazinul UNIC) sunt prea aglomerate. De aceea, un hub va avea rolul de a pune în aceeași structură toate rutele de autobuz, troleibuz sau, dacă e situația, tren și tramvai în același loc, facilitând schimbul rutelor pentru pasageri.
Din 2021, Autoritatea de Transport Lublin a lansat și un sistem de plată electronic, numit „Lubika”, care are și o aplicație mobilă ce permite cumpărarea biletului, fără a căuta terminale de plată. În primul an au fost înregistrați deja peste 50 de mii de utilizatori.
Transportul alternativ
În 2011, în paralel cu fondarea Autorității de Transport din Lublin, a început a fi implementate mai multe măsuri de promovare a transportului alternativ. Strategia adoptată atunci își propunea ca bicicleta să devină un mijloc de transport efectiv în mediul urban, paralel cu transportul public.
Au fost setate principalele direcții pentru a scoate cât mai mult automobilul din oraș:
- 100% din distanțele scurte să nu fie făcute cu mașina, în special în centru;
- Reducerea parcărilor;
- Reducerea spațiilor destinate mașinilor pe străzi, astfel se obține o calitate a vieții mai ridicată în oraș prin reducerea nivelului de zgomot și poluare;
- Reducerea amenințărilor de coliziuni cauzate de mașini;
- Posibilitatea de a conecta transportul alternativ (bicicleta) cu alte forme de transport public.
Strategia își propunea ca până în 2025, 15% din toate deplasările din oraș să fie făcute pe biciclete. În prezent, orașul are o rețea orășenească de biciclete ce face conexiuni între toate regiunile, iar în multe cazuri este separată de carosabil.
Ce învață Chișinăul
În mare parte, scopul acestui proiect este de a asista primăria Chișinău în reforma actualei Direcții de Transport Public și Căi de Comunicație. Acest pas ar permite acțiunea pe mai multe aspecte legale în acest sens, cel mai important fiind fuzionarea Regiei Transport Electric Chișinău (RTEC – responsabilă de parcurile de troleibuze) și Parcului Urban de Autobuze (responsabil de autobuze). De menționat că autoritățile au început deja reînnoirea parcului de autobuze și este continuată înoirea celui de troleibuze. Doar în 2021 autoritățile au cumpărat peste 200 unități.
A doua direcție pentru Chișinău este lansarea tichetării electronice. Deocamdată, nu este clar care va fi abordarea autorităților aici, deoarece în prezent se desfășoară un sondaj amplu printre utilizatorii transportului public pentru a identifica modalitatea cea mai potrivită. Totuși, practic singura opțiune este integrarea într-un sistem de plată unic pentru toate tipurile de transport, opțiune care este luată în calcul de autorități, potrivit lui Ion Ceban, care a declarat asta în ultima sa apariție publică la emisiunea „Puterea a 4-a”.
Proiectul de colaborare între primării mai prevede o serie de consultări, vizite de lucru între autoritățile locale din Lublin și din Chișinău în domeniul transportului public și managementului traficului rutier.
Reforme cu pași mici
Chișinăul face și singur unele progrese și îmbunătățiri. De exemplu, pe 3 august 2021, Consiliul Municipiului Chișinău aproba o decizie care, teoretic, ar trebui să ne scape definitiv de microbuze începând cu 1 septembrie 2022. Această decizie prevede aprobarea standardelor de calitate, printre care vârsta unităților de transport (maxim 20 de ani pentru troleibuze și 15 pentru autobuze) și dimensiunea minimă a unităților de transport – minim 7 metri în lungime și 3 metri în înălțime, lucru care va exclude practic din circuit acele „maxi-taxiuri”.
Totodată, în orașul Chișinău au început să apară primele benzi dedicate transportului public. Prima etapă a constituit strada A. Pușkin, pe sectorul cuprins între A. Mateevici și C. Tănase. În cea de a doua etapă, au fost trasate benzi dedicate pe bd Gr. Vieru și G. Bănulescu-Bodoni, dar și pe str. I. Creangă. De menționat că pe ele se permite circulația și a bicicletelor, deși încă mai există anumite neînțelegeri legislative între MAI și Direcția Transport Public și Căi de Comunicații.
Sursă foto: lublin.naszemiasto.pl
