Sociologul Vitalie Sprînceană menționează pe pagina sa de Facebook că masa rotundă organizată de „Congres” s-a dovedit a fi interesantă: „Nu am prea văzut demult o adunare atât de eclectică de oameni care să zică cam același lucru: sărăcia trebuie declarată ilegală”.

„E bine că stânga intră încet-încet în zona polemicilor despre societate și economie, e și mai bine că intră pe aceste polemici și cu alte argumente și viziuni decât ”pe vremea URSS era mai bine””, a adăugat el.

Totodată, Sprînceană a atras atenția asupra tezelor, din punctul său de vedere, restante. El a subliniat că procesul eliminării sărăciei nu trebuie legat doar de muncă și retribuția muncii: „Pensiile trebuie să asigure un nivel decent de viață pentru pensionari, indiferent de salariul pe care l-au avut. La fel și cu celelalte plăți ”nemuncitoare” - îndemnizațiile pentru creșterea copilului, bursele și ajutorul social etc.”.

Pe lângă acestea, el a propus, deși într-un regim pilot, implementarea treptată în Moldova a conceptului de Venit de bază necondiționat (UBI): „Trebuie să experimentăm și cu instrumente precum UBI care fac transferuri financiare necondiționate, cu instrumente precum vaucere unor grupuri (tinerii, de exemplu) ce pot fi cheltuite doar pentru anumite lucruri - consum cultural etc…”.

Economistul Marina Soloviova a criticat, prin intermediul rețelelor de socializare, una dintre tezele de bază ale proiectului de lege cu privire la Viață (care prevede stabilirea unui plafon al tarifelor care să nu depășească un anumit procent din salariul mediu pe economie): „Păcat că nu am ajuns la masa rotundă a „Congresului Civic”, dar acolo și fără mine Alexandr Muravschi (fost ministru al Economiei) a spus totul. Eu înțeleg supărarea și disperarea celor care au primit facturi imense. Dar, interdicția majorării tarifelor la serviciile comunale până la un anumit procent din salariul mediu nu este cea mai bună idee”.

Soloviova consideră că susținerea populației este traba statului, nu a prestatorilor serviciilor comunale: domeniul protecției sociale nu este profilul lor. Concomitent, Soloviova a menționat că statul nu poate influența raportul dintre salarii și tarife.

„Statul poate majora la nivel legislativ doar salariul minim, nu și pe cel mediu. Salariul mediu depinde de deciziile companiilor private și nu le poți da indicații. Mai exact, poți, doar o singură dată, ulterior companiile se vor transforma în dovleac”, a adăugat ea.

Alexandr Muravschi, la care a făcut referire Soloviova, în cadrul mesei rotunde a susținut „ideea în sine” a proiectului Legii cu privire la Viață, dar nu i-a plăcut și ideea plafonării tarifelor.

Spre deosebire de criticul anterior, inițial Muravschi a perceput inițiativa „Congresului” drept una adresată statului, nu prestatorilor. Chiar și așa, abordarea i se pare una greșită.

Potrivit economistului, „plafonarea” tarifelor este puțin eficientă și va duce la creșterea inechității sociale, iar de aceea trebuie elaborat un alt sistem de susținere a populației.

„Există scopul în sine. Există o idee, pe care, în principiu, o susțin. Dar dacă e să revenim la concret, teza de bază privind plafonarea tarifelor este greșită din rădăcini: cu cât omul este mai bogat, cu atât mai mult va fi compensat de către stat. Adică, însăși abordarea este una greșită. Trebuie elaborate alte mecanisme”, a subliniat el.

Amintim că, la finele lunii decembrie „Congresul Civic” a propus elaborarea împreună cu comunitatea de experți și transmiterea spre aprobare actualei componențe a Parlamentului Legea cu privire la Viață. Tezele de bază ale legii sunt următoarele: plățile și tarifele pentru serviciile comunale nu trebuie să depășească cumulativ 15% din salariul mediu pe economie.

Pe lângă aceasta, „Congresul” consideră că „trebuie să renunțăm la sintagma învechită „minumul de existență” și trecerea la minimul „social-acceptabil”, care să prevadă nu doar capacitatea obligatorie a cetățeanului de a satisface nu doar necesitatea de supraviețuire fiziologică, dar și nevoile optime în domeniul ocrotirii sănătății și cel cultural”.

Mark Tkaciuk, unul dintre fondatorii „Congresului Civic”, consideră că criza tarifară a demonstrat, a câta oară, necesitatea trasării unor linii roșii în orice domeniu.

Potrivit lui, proiectul de lege cu privire la Viață, care a început a fi discutat de experții moldoveni la inițiativa „Congresului”, va trebui în viitor să protejeze cetățenii de orice decizii incompetente și să stabilească ce se întâmplă atunci când au loc circumstanțe de forță majoră, cum ar fi cele cu care s-a confruntat țara în iarna anului 2022.

---