„Dragă M.,
Sunt plină de informații, idei, inspirație și putere. Însă, când vine momentul să mă apuc de un lucru, ceva nu mă lasă. Am așa stare de câteva luni, de când am început liceul.
Sunt elevă în clasa a X-a, iar ca să ajung la liceu trebuie să fac naveta în fiecare zi. Din această cauză, dorm câte 5 ore pe zi, în cel mai bun caz. Din această cauză, mă simt constant obosită.
Până acum, consideram că e o simplă lene sau doar o problemă ce ține de mood-change (din engleză: schimbări de dispoziție, n.red.), pentru că aveam și momente când puteam să fac curățenie generală într-o oră, curățenie pe care, în mod normal, o fac în minim 3+ ore, de exemplu.
Nu pot face nici lucrurile care îmi plac, cum ar fi să scriu, să fac temele pentru acasă. Pur și simplu ajung într-un moment în care mintea mea îmi spune „da ce-o să fie dacă nu faci nici azi asta? Ei, mare lucru!”, deși cinci minute în urmă eram gata să mut și munții din loc – fizic, pentru că mintal mă simt prea obosită să fac ceva.
Întrebarea mea este – să fie asta o simplă lene asupra căreia trebuie să lucrez, după cum afirmă toți, sau e ceva mai grav? Cum pot trece peste această perioadă de «ardere mintală» sau procrastinare?”
RĂSPUNS
Bună! Îți mulțumim că ai avut încredere și ne-ai transmis acest mesaj.
Starea pe care o ai este raportată de 30,4% din elevii care studiază în liceu. Este un fenomen normal să fii stresată atunci când treci la liceu și, pentru că pare normal, uneori oamenii nu reușesc să recunoască semnele și simptomele unei afecțiuni complet diferite – burnout academic sau ardere academică. Deși este adesea ignorată sau minimizată, fiind considerată un stres firesc pentru această perioadă, epuizarea este mult mai gravă decât stresul de fiecare zi.
Arderea academică poate fi definită ca o reacție emoțională, fizică și mentală negativă la o presiune academică prelungită, care are ca rezultat epuizarea, frustrarea, lipsa de motivație și abilități reduse de concentrare și productivitate. Este punctul culminant al multor săptămâni sau luni în care este prezentă presiunea și oboseala, când se studiază același material sau se lucrează la același proiect. Acest lucru nu trebuie confundat cu sentimentul ocazional de frustrare (când ai studiat ore în șir, de exemplu) sau cu oboseala de la o noapte cu burta pe carte.
Simptomele arderii academice se manifestă mai mult decât printr-o oboseală și sentimentul că nu poți face lucrurile necesare pentru studii. Burnoutul poate provoca probleme reale, psihosomatice, cum ar fi dureri de cap, insomnie și depresie, motiv pentru care este important să începi să iei măsuri pentru a primi ajutor.
Câteva modalități prin care poți ști dacă ai ardere academică:
- Te simți epuizată indiferent de cât de mult dormi;
- Îți lipsește motivația de a participa la lecții sau de a face temele;
- Intri în conflicte cu ceilalți și ești mai iritată;
- Nu ai inspirație și creativitate pentru proiectele de la școală;
- Îți pierzi încrederea în abilitățile academice;
- Nu te poți concentra pe sarcinile școlare și respecta termenele limită importante;
- Apare durerea și tensiunea în corp, care se poate manifesta prin migrene, dureri musculare;
- Te îmbolnăvești mai des din cauza stresului și epuizării;
- Ai tendința să practici obiceiuri proaste, cum ar fi mâncatul în exces, culcatul târziu, rosul unghiilor sau orice alt obicei pe care tinzi să-l dobândești atunci când ești stresată;
- Te simți plictisită sau neinteresată de școală sau de activitățile din timpul liber;
- Ai sentimente de anxietate sau depresie.
Iată câteva sfaturi pentru prevenirea acestei stări:
1. Gestionarea timpului și organizarea
Elevii sunt mai puțin epuizați atunci când reușesc să țină pasul cu sarcinile lor și când se pregătesc tin timp pentru teste. Gestionarea eficientă a timpului și a termenelor limită prin utilizarea unui calendar este foarte utilă pentru a ține evidența priorităților, a responsabilităților și pentru a evita amânarea/procrastinarea.
2. Separă responsabilitățile
Împărțirea obiectivelor pe termen lung sau a proiectelor mari în sarcini mai mici și mai realizabile poate contribui în mare măsură la evitarea stresului. Burnoutul apare adesea atunci când oamenii nu reușesc să-și stabilească obiective mai mici, să le atingă și să se simtă bine de succesul lor înainte de a trece la următoarea fază proiectului.
3. Stabilește obiective rezonabile și respectă-le
Deși stresul nu este același lucru cu epuizarea, acesta poate duce la epuizare dacă nu este gestionat corespunzător. Trebuie să fii realistă atunci când îți setezi obiectivele și îți evaluezi capacitatea ta de a le realiza.
4. Menține sănătatea și respectă nevoile personale
Alimentația sănătoasă, mișcarea și somnul sunt esențiale pentru a fi sănătoasă și a nu lăsa stresul să te ducă la epuizare. În plus, încearcă să-ți faci în mod constant timp pentru tine și pentru lucrurile care îți aduc plăcere, dar și pentru activități de reducere a stresului, cum ar fi plimbări relaxante, înot sau alte exerciții fizice, exerciții de respirație – acestea contribuie la eliberarea endorfinelor pozitive care ajută la somn. Includerea în rutină practicilor sănătoase te va ajuta să te simți bine, să obții un echilibru și să eviți epuizarea.
5. Renunță sau redu timpul de utilizare a rețelelor sociale
Prezența constantă a rețelelor sociale poate contribui la hiperstimulare. De aceea, cu cel puțin o oră înainte de a merge la culcare, oprește dispozitivele mobile și nu mai intra pe rețelele sociale. Nu numai că informațiile te pot hiperstimula, dar și ecranele luminoase pot interfera cu ritmurile circadiene și te pot împiedica să te relaxezi, să te odihnești sau să dormi noaptea. Oprirea și renunțarea pentru o perioadă poate fi cea mai bună modalitate de a evita epuizarea.
Este ușor să ne epuizăm încercând să facem prea multe deodată. Programează-ți timpul personal în fiecare zi, chiar și pentru doar 10 minute. Întotdeauna există ceva de făcut, dar fiecare își poate lua puțin timp liber pentru ceva plăcut și împlinitor personal.
Poți apela cu încredere la specialiștii în domeniul sănătății mintale, care activează în cadrul centrelor comunitare de sănătate mintală din Moldova.
Rubrica „Dragă M.” este realizată de Moldova.org în parteneriat cu proiectul moldo-elvețian MENSANA – „Suport pentru reforma serviciilor de sănătate mintală în Moldova”. Răspunsurile la scrisorile primite de la cititori sunt pregătite de specialiști în sănătate mintală.
Oricine ne poate scrie anonim despre problemele cu care se confruntă, completând acest formular, având și posibilitatea să lase o metoda de a fi contactați pentru întrebări de concretizare din partea specialistei/ului în sănătate mintală care va prelua cazul. Confidențialitatea datelor cu caracter personal este asigurată.
Ilustrație de Natalia Gârbu
