Pandemia schimbă percepţia asupra frumuseţii. Ce impact a avut purtarea măştilor asupra oamenilor

15 Ian. 2022, 12:07
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
15 Ian. 2022, 12:07 // Actual //  Lupu Eduard

În timpul pandemiei de COVID au existat puţine aspecte pozitive, dar academicienii britanici ar putea să fi descoperit unul: oamenii par mai atractivi cu măşti de protecţie. Studiul a descoperit că persoanele care poartă mască chirurgicală de unică folosinţă sunt considerate mai atrăgătoare.

Cercetătorii de la Universitatea din Cardiff au fost surprinşi să constate că atât bărbaţii, cât şi femeile au fost consideraţi mai arătoşi cu o mască de protecţie care le ascunde jumătatea inferioară a feţei.

Dr. Michael Lewis, lector la şcoala de psihologie a Universităţii Cardiff, a declarat că cercetările efectuate înainte de pandemie au constatat că măştile medicale reduc atractivitatea deoarece sunt asociate cu boala sau cu afecţiunile, potrivit The Guardian, citat de Ziarul Financiar.

Am vrut să testăm dacă acest lucru s-a schimbat de când măştile au devenit omniprezente şi să înţelegem dacă tipul de mască are vreun efect”, a spus el. „Studiul nostru sugerează că feţele sunt considerate mai atractive atunci când sunt acoperite de măşti medicale. Acest lucru se poate datora faptului că suntem obişnuiţi ca lucrătorii din domeniul sănătăţii să poarte măşti albastre şi acum le asociem cu persoanele care au profesii medicale sau de îngrijire. Într-un moment în care ne simţim vulnerabili, este posibil să considerăm că purtarea măştilor medicale ne linişteşte şi astfel să ne simţim mai bine în raport cu purtătorul”, a mai spus el.

Prima parte a cercetării a fost realizată în februarie 2021, moment în care populaţia britanică s-a obişnuit să poarte măşti în anumite circumstanţe. 43 de femei au fost rugate să evalueze pe o scară de la 1 la 10 atractivitatea imaginilor unor chipuri de bărbaţi fără mască, purtând o mască simplă din pânză, o mască medicală albastră şi ţinând în mână o carte neagră simplă care acoperă zona pe care o mască ar ascunde-o.

Participanţii au spus că cei care purtau o mască de pânză erau semnificativ mai atractivi decât cei fără mască sau ale căror feţe erau parţial ascunse de o carte. Dar masca chirurgicală, care era doar una normală, de unică folosinţă, îi făcea pe cei care o purtau să arate şi mai bine.

„Rezultatele contrazic cercetările de dinainte de pandemie, în care se credea că măştile îi fac pe oameni să se gândească la boală şi că persoana respectivă ar trebui evitată”, a declarat Lewis.

Pandemia a schimbat psihologia noastră în ceea ce priveşte modul în care îi percepem pe purtătorii de măşti. Atunci când vedem pe cineva purtând o mască nu ne mai gândim <acea persoană are o boală, trebuie să mă feresc>. Acest lucru are legătură cu psihologia evoluţionistă şi cu motivul pentru care ne alegem partenerii pe care îi alegem. Boala şi dovezile de boală pot juca un rol important în selecţia partenerului – anterior, orice indiciu de boală ar fi fost un mare obstacol. Acum putem observa o schimbare în psihologia noastră, astfel încât măştile faciale nu mai acţionează ca un indiciu de contaminare”, a adăugat acesta.

Lewis a spus că este posibil, de asemenea, ca măştile să îi facă pe oameni mai atrăgători, deoarece direcţionează atenţia către ochi. El a spus că alte studii au descoperit că acoperirea jumătăţii stângi sau drepte a unei feţe îi face pe oameni să pară mai atractivi, explicaţia ar fi că se exagerează impactul general.

Rezultatele primului studiu au fost publicate în revista Cognitive Research: Principles and Implications. A fost realizat un al doilea studiu, în care un grup de bărbaţi se uită la femei cu măşti. Acesta nu a fost încă publicat, dar Lewis a spus că rezultatele au fost în mare aceleaşi. Cercetătorii nu le-au cerut participanţilor să îşi precizeze orientările sexuale.

Realitatea Live

18 Apr. 2024, 07:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
18 Apr. 2024, 07:44 // Actual //  Lupu Eduard

Registrul european de transparență pentru activități de lobby are lacune, arată un raport publicat miercuri, 17 aprilie, de Curtea de Conturi Europeană. Mecanismul, care ajută la informarea publicului despre cine încearcă să influențeze deciziile la nivelul instituțiilor europene, permite anumitor activități să treacă neobservate, se arată în document.

Registrul de transparenţă al UE are elemente pozitive şi informează cetăţenii cu privire la influenţa potenţială a lobbiştilor. Acest registru are însă unele deficienţe şi lacune în informaţii, care reduc din transparenţa activităţilor de lobby din cele mai mari trei instituţii ale UE. În plus, lobbiştii pot ocoli registrul pentru o serie de interacţiuni prin care pot influenţa totuşi legiuitorii UE, conform Agerpres.

Jorg Kristijan Petrovic, membrul Curţii care a condus acest audit, susține că mecanismul trebuie întărit pentru a avea efectul scontat.

„Registrul de transparenţă al UE trebuie să devină mai puternic, în aşa fel încât să nu fie doar un tigru de hârtie. Registrul aduce informaţii utile, dar nu este o soluţie-miracol. O serie de interacţiuni de lobby pe lângă legiuitorii UE pot avea loc la adăpost de privirile publicului, ceea ce reduce transparenţa şi erodează încrederea cetăţenilor”, a afirmat acesta.

Auditorii critică faptul că lobbiştii trebuie să fie înscrişi în registru doar pentru reuniunile cu cei mai înalţi membri ai personalului şi că sunt raportate doar reuniunile preprogramate. Întâlnirile spontane, conversaţiile telefonice neprogramate şi schimburile de e-mailuri nu trebuie consemnate oficial, iar lobbyiştii nu au obligaţia de a fi înscrişi în registru pentru a se putea întâlni cu angajaţi ai instituţiilor sub nivelul de director-general (adică majoritatea angajaţilor). Deşi instituţiile iau măsuri pentru a mări transparenţa şi a încuraja înregistrarea, ceea ce conduce la mai multe informaţii publicate cu privire la reuniunile şi activităţile cu lobbişti înregistraţi, această publicare nu este sistematică.

În plus, verificările datelor comunicate de lobbyişti ar trebui şi ele îmbunătăţite, în special din cauza riscului ca ONG-urile finanţate de terţe părţi să nu îşi prezinte sursele de finanţare, declarând doar că îşi reprezintă interesele proprii sau interesele colective ale membrilor lor. O treime din ONG-urile înregistrate se declaraseră în această categorie. În fine, site-ul web al registrului prezintă unele limitări importante, în sensul că informaţiile legate de aspecte esenţiale ale activităţilor de lobby nu sunt suficiente pentru a permite controlul public. În plus, site-ul ar trebui să fie mai uşor de utilizat.

Numărul lobbyiştilor înscrişi în registrul de transparenţă al UE a crescut considerabil de la crearea acestuia, mai precis de la aproximativ 5.500 în 2012 la circa 12.500 în 2024. Registrul este voluntar şi are la bază un acord interinstituţional, care nu este un act legislativ cu caracter obligatoriu. Prin urmare, nu se pot impune sancţiuni în baza acestui acord, spre deosebire de dispoziţiile în materie de lobby din unele ţări din UE, care, în plus, acoperă o gamă mai largă de membri ai personalului.

De exemplu, o organizaţie neguvernamentală identificată în „Qatargate” nu era înregistrată, dar a coorganizat o conferinţă la Parlament în iunie 2022. În acelaşi timp, măsurile coercitive pe care instituţiile le pot lua pentru a se asigura că lobbyiştii respectă cerinţele de înregistrare şi de furnizare de informaţii nu sunt suficiente. În medie, între 2019 şi 2022, aproape 1.000 de lobbyişti au fost eliminaţi în fiecare an din registru, din motive administrative. În schimb, doar şase au fost eliminaţi în urma unor anchete.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău