Ministrul de externe francez: „Europenii nu vor o nouă Ialta în Europa”

„Rusia a propus fundamente care seamănă foarte mult cu o revenire la statu quo-ul dinainte de 1975, altfel spus un format de tipul 'Ialta II', ceea ce înseamnă, de fapt, reapariţia blocurilor, a zonelor de influenţă”, consideră șeful diplomației franceze. 

Acesta a adăugat că „liniile directoare propuse privează anumite ţări de libertatea lor de a alege şi de suveranitate, de aderarea lor la alianţe”. 

Rusia cere SUA şi NATO garanţii de securitate care vizează reconstituirea sferei sale de influenţă în fostul spaţiu ex-sovietic şi a unei zone tampon între Alianţa Nord-Atlantică şi teritoriul său în Europa de Est, notează Agerpres.

Moscova cere în special un angajament din partea NATO să înceteze să se mai extindă spre Est, în particular în Ucraina, dar şi să-şi reducă prezenţa militară în noile state membre ale Alianţei, de la ţările baltice până la România.

„Pentru noi acest lucru este inacceptabil”, a subliniat şeful diplomaţiei franceze, a cărui ţară exercită de la 1 ianuarie preşedinţia semestrială a Consiliului UE. Poziția lui este la unison cu cea exprimată de SUA şi alte state membre ale NATO.

Propunerile Federației Ruse ar echivala, de fapt, cu o nouă împărţire a Europei, la fel ca cea înregistrată la conferinţele de la Ialta, apoi la Potsdam în 1945 între SUA şi Uniunea Sovietică, cele două mari puteri câştigătoare în cel de-al Doilea Război Mondial, a mai punctat Jean-Yves Le Drian.

„În faţa unei strategii care doreşte să promoveze o 'Ialta II', noi trebuie să dezvoltăm o strategie care ar dori să promoveze un 'Helsinki II', în logica angajamentelor luate în 1975 de către toţi semnatarii acordurilor de la Helsinki, între care URSS de la acea vreme, prelungite apoi prin Carta de la Paris din 1990”, a adăugat Jean-Yves Le Drian.

„Aceste acorduri, semnate la finalul Conferinţei de la Helsinki pentru securitate şi cooperare în Europa, au consacrat destinderea între Occident şi Uniunea Sovietică după decenii de Război Rece, prin garantarea inviolabilităţii frontierelor. De asemenea, a permis o mai mare circulaţie a persoanelor şi ideilor”, a mai amintit ministrul francez de externe.

Carta de la Paris privind securitatea europeană, stabilită pe baza acordurilor de la Helsinki, a validat practic sfârşitul Războiului Rece după reunificarea Germaniei în 1990 şi căderea regimurilor comuniste.