În 2021, peste 60 la sută din exporturile Republicii Moldova mergeau către țările Uniunii Europene. Totodată, 45,3% din importuri au fost făcute din spațiul UE. Volumul total al exporturilor în dolari SUA a crescut de la 1,9 miliarde în 2015, la 2,8 miliarde în 2019. Însă, odată cu pandemia, exporturile au scăzut la 2,46 miliarde în 2020. Totuși, în luna octombrie 2021, țara noastră avea deja înregistrate 2,45 de miliarde de dolari la exporturi.
„Dacă analizăm cifrele pe exporturi, exceptând anul 2015, după furtul miliardului și deprecierea monedei naționale, dar și anul pandemic 2020, tendința generală a exporturilor totale este una de creștere și în mărimi absolute. Respectiv, Acordul de Liber Schimb cu UE a permis și extinderea per total a exporturilor, în pofida scăderii drastice de pe piețele CSI, ca rezultat al restricțiilor comerciale rusești și al războiului din Ucraina”, explică expertul economic Stanislav Madan.
O altă caracteristică a comerțului exterior este scăderea exporturilor către țările CSI – de la 492 de milioane de dolari în 2015, la 376 de milioane în 2020. În același timp, cel mai mare partener comercial din afara țărilor UE și CSI este Turcia.
„Scăderea exporturilor către piața CSI este un fapt regretabil, având în vedere că produsele moldovenești au un grad de notorietate înalt pe aceste piețe. Scăderea s-a produs din motive atât obiective, cât și subiective”, spune Stas Madan.
Expertul punctează că este vorba în primul rând de embargourile din 2013 și 2014 și instituirea de taxe vamale la cele mai exportate produse moldovenești pe piața rusă, care au redus evident din competitivitatea acestora. Astfel, deși Republica Moldova și Federația Rusă sunt parte a Acordului de Liber Schimb în cadrul CSI din 2011, partea rusă încălcat de mai multe ori propriile angajamente pentru a pedepsi orientarea geopolitică a Republicii Moldova.
După venirea lui Igor Dodon în funcția de președinte, a urmat o deschidere către piața rusă, când Rusia a decis eliminarea taxelor vamale. Totul însă a avut loc doar pentru perioade limitate de timp și în mod vădit condiționate politic.
„Toată această situație de incertitudine pe piața rusă a convins o bună parte din producătorii noștri să-și orienteze definitiv eforturile către alte piețe mai predictibile și cu riscuri de operare mai mici. La moment, cei mai dependenți de piața rusească rămân producătorii de mere”.
Ce se exportă
În anul 2015, circa 62% din exporturi mergeau către Uniunea Europeană. În anul 2021, potrivit datelor valabile până în luna octombrie, proporția exporturilor în UE era la 61%. Cele mai multe, circa un sfert din exporturile totale, mergeau spre o singură țară UE – România (26,6%). Următoarele pe listă, pe locurile 4, 5 și 6 se aflau Germania (8,5%), Italia (7,8%) și Polonia (3,6%).
„Semnarea Acordului de Liber Schimb cu UE, proximitatea geografică, afinitatea culturală și lingvistică, costurile logistice reduse, deschiderea politică și prezența mai însemnată a investițiilor românești pe piața locală au creat toate premisele pentru creșterea substanțială a volumului de bunuri exportate în România”, a explicat Stanislav Madan.
Practic, în anul 2021 (date până în luna octombrie), cele mai exportate produse de Republica Moldova s-au înscris în 3 categorii:
Exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-octombrie 2021 au constituit 1864,9 milioane dolari SUA (75,9% din total exporturi). Totodată, reexporturile de mărfuri străine în ianuarie-octombrie 2021 au constituit 590,7 milioane dolari SUA (24,1% din total exporturi).
Din momentul intrării în vigoare a Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător în 2016, în mare parte, exporturile țării noastre au constituit 4 categorii de bunuri.
Principala categorie a produselor moldovenești exportate în UE (circa 26%) a fost „Produse ale regnului vegetal”, majoritatea fiind fructe, nuci, cereale, semințe, paie și furaje.
O altă categorie, la fel de importantă, care a avut circa 19% din totalul exporturilor, a fost „Mașini și aparate, echipamente electrice și părți ale acestora”. Din acestea, marea majoritate este contribuția fabricilor de producție a pieselor de cablaj auto din Zonele Economice Libere.
„Acest sector practic nou pentru economia noastră a apărut în ultimii 10 ani datorită venirii mai multor investitori străini în zonele economice libere. Dacă e să privim din perspectiva exporturilor, în anul 2020 cota ZEL-urilor a ajuns la circa 22,3%, unde ponderea dominantă aparține sectorului Automotive, ceea ce este foarte mult”, spune Stas Madan.
Potrivit lui, principalul avantaj al acestui sector este că generează multe locuri de muncă oficiale în țară. Dezavantajul este că acesta este încă limitat în mare parte la fibre și cabluri electrice, iar valoarea adăugată care rămâne în țară este mică.
Cea de-a treia categorie, ce cuprinde întreaga producție a industriei alimentare și tutunului, dar și vinului, este responsabilă de circa 15% din toate exporturile din 2015 până în prezent.
Și cea de a patra categorie, cu circa 13% din totalul exporturilor, sunt materialele textile, marea majoritate constituind îmbrăcăminte și alte accesorii.
Ce se importă
Din totalul importurilor în 2021, primele 9 luni, 45,3% veneau din Uniunea Europeană. Importurile din țările CSI au constituit 25% din volumul total, iar 30% au fost din celelalte țări ale lumii.
Cele mai multe importuri vin din Federația Rusă (sau 13,1% din volumul total). Următoarea este România, țară membră a UE, cu 12%. Pe a treia poziție este China, cu 11,6%, pe a patra – Germania, cu 9,4% din volumul total al importurilor.
De menționat însă că întâietatea în perioada 2015-2020 a fost deținută de România. De exemplu, în 2016, 2017, 2018 și 2019, România avea o cotă de importuri în Republica Moldova de 14%. În același timp, anul trecut, Federația Rusă se afla pe a treia poziție, cu 10,9% din piața importurilor.
„În anii de până la pandemie, peste jumătate din valoarea exporturilor din România erau produsele petroliere de la rafinăriile din România. În anul 2020, odată cu reducerea mobilității, precum și a prețurilor, aceste importuri au scăzut substanțial, motiv pentru care România a fost devansată de Rusia. Anul acesta, cel mai probabil, România își va relua poziția de lider, chiar dacă și importurile din Rusia se scumpesc mult din contul creșterii prețurilor la gazele naturale”, explică expertul Stanislav Madan.
„Mașinării, aparate și alte echipamente electrice, precum și părți ale acestora” este principala categorie de importuri de la semnarea Acordului de Asociere până în prezent, constituind circa 17% din importuri. Produse minerale (sare, minereuri, var, ciment și altele) ocupă circa 16% din importuri. O cotă importantă, de 12%, o au produsele industriei chimice.
Situația din stânga Nistrului
În regiunea transnistreană, în prezent, sunt înregistrați 2.248 de agenți economici care corespund cerințelor legislației Republicii Moldova. Potrivit Biroului pentru Reintegrare, din totalul mărfurilor produse de aceștia, 57,2% sunt exportate în Uniunea Europeană.
Sursa mai menționează că agenții economici din raioanele de est ale țării, înregistrați permanent sau temporar la ASP și care desfășoară activitate comercială externă, solicită și obțin de la Camera de Comerț și Industrie certificate de origine a mărfii. Astfel, pe parcursul anului 2021, au fost perfectate 2.972 de certificate moldovenești de origine nepreferențială a mărfurilor, comparativ cu 1.684 de certificate în anul 2020.
„Datele așa-zisului Serviciu vamal pentru prima jumătate a anului trecut arăta că cea mai mare parte a exporturilor este orientată către Uniunea Europeană – circa 37,7% din total. În mod ironic și în mare disonanță cu discursul lor politic, cota de exporturi în Rusia este de circa 4 ori mai mică comparativ cu UE, fiind sub 10 la sută. În statistica lor, și teritoriul Republicii Moldova este catalogat drept piață de export, aici ajungând circa 1/3 din livrări, în mare parte fiind vorba de energia electrică de la Cuciurgan”, explică Stanislav Madan.
Contribuția UE
Agenda Parteneriatului Estic pentru redresare, reziliență și reformă este susținută de un plan economic și de investiții ambițios. În următorii cinci ani, acest plan va mobiliza 2,3 miliarde EUR din bugetul UE sub formă de granturi, finanțare mixtă și garanții pentru a stimula locurile de muncă și creșterea economică, pentru a sprijini conectivitatea și tranziția ecologică și digitală.
Unul din planuri se referă la stimularea comerțului UE-Republica Moldova prin construirea unui terminal de marfă la Chișinău, unde au loc 80% din toate operațiunile de import/export.
Astfel, acestea vor permite vămuirea și furnizarea altor servicii esențiale de transport de marfă mai aproape de centrele de consum și producție. Costul total al proiectului este estimat la aproximativ 30 milioane EUR.
„Principalul beneficiu al unui asemenea proiect ar fi ca ar reduce costurile de tranzacționare și de timp pentru afaceri în derularea operațiunilor de comerț”, spune expertul Stas Madan.
