Polițistă de sector în Puhoi: „Mă simt ca peștele în apă”

„Eu vreau să fiu polițistă” a spus Diana Ciobanu, o tânără de 25 de ani, care a decis în al treilea an de studii în pedagogie că vrea să fie, de fapt, polițistă. Iar drumul de la profesoară până la polițistă a fost mai simplu decât a crezut.  

„Nu voiam să aud «nu» de la familie”

Are ochii negri și gropițe în obraji. Părul l-a strâns bine la spate, să nu-i încurce. A încheiat jacheta până la gât, iar pe spate scrie „POLIȚIA”. „Mă simt ca peștele în apă”, spune Diana despre munca pe care o face zilnic. Este polițistă de sector în satele Puhoi și Văratic din raionul Ialoveni și e prima femeie în această funcție la Puhoi care a rezistat mai mult de trei ani.

Erată: În urma publicării articolului, am constatat omiterea informației precum că în perioada 2016-2017, timp de patru luni, Nina Hotnog a activat în calitate de polițistă de sector în Puhoi.

Când a absolvit liceul, Diana i-a ascultat pe cei mai mari, adică pe mama și pe fratele ei, care nu erau bucuroși de visul ei în militărie sau în domeniul polițienesc. Așa că tânăra a mers la pedagogie. Iar în anul trei, după ce a înțeles că s-a plictisit de ce învăța la facultate, a vrut să încerce ceva nou, care o va scoate din zona de confort. A auzit că pentru a deveni ofițer de sector este nevoie să treci un concurs, o comisie medicală și un curs de 6 luni. Atunci a înțeles că e momentul să-și îndeplinească visul. 

A decis să nu zică la nimeni și a aplicat la funcția de ofițeră de sector în Puhoi. „Nu voiam să aud «nu» de la familie”, explică tânăra. Și-a anunțat mama și soțul în momentul în care a fost nevoie să treacă comisia medicală. Peste trei luni, a fost chemată la cursurile de instruire.  

Violența domestică, la ordinea zilei

A reușit repede să se adapteze noului post de lucru, iar acum de pe masa ei nu lipsește Codul Contravențional – un carnet gravat cu numele ei și multe-multe foi. „Timp de trei ani am scris atâtea procese verbale că demult m-ar fi numit comisar, dacă sistemul ar funcționa așa cum cred infractorii, că dacă fac mai multe procese, mă ridic în grad”, râde sergenta Diana. Dar ca să înainteze în grad, trebuie să aibă studii în drept – unul dintre scopurile tinerei polițiste din viitor. 

Cele mai multe chemări în teritoriu sunt pentru cazurile de violență în familie. Potrivit tinerei sergente, cea mai mare problemă este că femeile refuză să meargă la expertiza medico-legală. Acest lucru îi leagă mâinile Dianei, care vrea să ajute victimele violenței domestice. 

„Eu folosesc o altă tactică – să-i sensibilizez pe agresori, că au copii”, povestește Diana. Și își amintește de un caz, când soțul băuse undeva în sat și, fiind în stare de ebrietate, și-a lovit soția, a stricat un perete în casă, dar și alte bunuri. Diana auzea de la agresor: „hai luați-mă, eu nu mă tem”. În toată agitația asta, Diana vede fiica celor doi: speriată, plângând cu sughițuri. L-a luat atunci pe agresor într-o parte și i-a spus: „Tu știi că fetița asta pe cât de tare ține la tine, pe atât de mult o să te urască?!”.  

 Grijă de opt mii de oameni

Are grijă de ordinea publică în două sate cu peste opt mii de oameni în total. Unii dintre ei priveau straniu că la apelurile de urgență nu mai venea un bărbat polițist, ci o femeie. „Toți credeau la început că am venit ca specialistă pe minori. Le spuneam că eu lucrez cu toți, inclusiv cu minorii. Și au văzut că un an am rezistat, al doilea an, al treilea și acum merg pe al patrulea. Mi-au spus că sunt prima care am rezistat atât de mult”, povestește Diana. Polițista simte că oamenii s-au acomodat deja cu ea. 

Cel mai important lucru pe care vrea să-l transmită tinerelor care vor să devină polițiste este „să creadă în ele, în forțele lor și nu în ce spune societatea. Dacă tu simți că asta vrei, mergi înainte”, spune Diana. 

În cadrul Inspectoratului de Poliție Ialoveni lucrează 7 femei „sectoriste”.

*

Fotografii de Tatiana Beghiu

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.