Petru Mihov din satul Burlacu, raionul Cantemir știe despre viticultură tot, iar cunoștințele sunt justificate atât de diploma în domeniul agricol, cât și de experiența de peste 20 de ani în cultivarea viței de vie.
Antreprenorul crește peste 130 de soiuri de struguri, iar în ultimii ani îi place să experimenteze cu cele apirene (fără sâmburi). Tot el este și printre primii fermieri din țară, care a instalat sistemul Gable.
Evident, orice activitate economică implică riscuri și oportunități. Dar, oricât de scump trebuie să plătească pentru unele eșecuri, nu se lasă bătut. Motivația o găsește în pasiunea pentru agricultură, dar și în faptul că afacerea este dezvoltată alături de fiul său, Dumitru.
Despre activitatea în agricultură, certificarea Global G.A.P. și dorința de a pune în practică tehnologii inovative aflați mai multe de la Petru Mihov, specialist în agronomie și proprietarul companiei ”Terra Vitis” în acest interviu realizat de FARM.
Deși compania dumneavoastră este una dezvoltată în mai multe ramuri, cultivați grâu, orz, mazăre și aveți și plantații multianuale, ați reușit să vă faceți cunoscut în țară datorită cultivării strugurilor. Cum credeți, cărui fapt se datorează asta?
„Posibil, pentru gospodăria noastră are o importanță mare în ramura sectorului strugurilor de masă. Am început să experimentăm cu soiurile, cu formele de conducere a butucilor. Poate am fost printre primii și de aceea suntem cunoscuți în toată țara. Avem peste 130 soiuri în colecție, timpurii, medii și tardive, multe autohtone, dar și de pe tot globul. Avem din Asia, California, Ucraina, Turcia, Italia. Le-am colecționat ca să le vedem cum sunt, dar și să le arătăm altora, să îi provocăm să colecționeze și ei. Problema constă în faptul că multe soiuri, care sunt de proveniență străină, nu rezistă condițiilor de climă de la noi”.
Ați avut și situații în care n-ați reușit să cultivați anumite soiuri – fie că n-au rezistat la temperaturi sau ați greșit metoda de prelucrare?
„Cum să nu? Am avut, s-a întâmplat cu majoritatea dintre acelea care nu le-am fi putut pune într-o plantație comercială. Avem nevoie ca strugurii să fie gustoși și frumoși, dar și transportabili la distanțe mari, să fie rezistenți la condițiile climaterice, mai ales la temperaturile scăzute, care sunt la noi iarna uneori”.
Care sunt cele mai căutate soiuri de struguri de masă?
„Tradițional, pe piața Federației Ruse, se solicită soiul ”Moldova”. Ca să pătrunzi pe piață cu un soi nou, este nevoie ca să fie recunoscut de consumator, dar nu prea multe dintre acestea sunt populare. Mi-a fost de mirare că în 2021 Rusia a procurat de la noi soiuri de coloare roz. În Belarus, în Europa, mai vindem și soiuri de culoare albă”.
Din câte am înțeles sunt tare căutate soiurile fără semințe?
„Da, soiurile apirene. Într-adevăr, ele sunt mai căutate pe piața internațională, dar mai puțin la noi în țară. Se dezvoltă și piața asta, adică consumatorul deja după ce gustă strugurii fără semințe, le solicită. E problemă că nu avem așa de multe soiuri, care am putea să le creștem aici, deoarece majoritatea sunt de proveniență străină și nu rezistă la condițiile noastre. Sunt soiuri autohtone care necesită să le dezvoltăm și ele rezistă la condițiile noastre și aspectul este destul de atractiv pentru cumpărător”.
Cum ați comercializat producția în 2021?
„Dacă producția este bună, calitativă, atunci sunt și cumpărători și prețul este pe măsură”.
Ce faceți cu producția? O vindeți aici, sau o exportați?
„Sunt diferiți vectori de comercializare. O vindem și pe piața locală, dar și acolo unde ne dau bani: în Federația Rusă, în România, Polonia, Franța”.
Pentru a exporta în UE este nevoie de certificat Global G.A.P., care sunt avantajele lui, pe lângă deschiderea pe care o oferă pentru piața externă?
„Deja de trei ani suntem deținătorii certificatului și la primăvară ne dorim să certificăm o plantație de cireș și păr. În primul rând, certificatul ne responsabilizează pe noi. În al doilea rând, foarte multe cunoștințe le transmitem și angajaților noștri”.
Dar pe teritoriul țării unde vindeți producția?
„Sunt cumpărători intermediari care i-au producția și o vând la piețele angro. Am avut contracte și cu rețelele de supermarketuri, din Chișinău, dar e foarte greu să vinzi în magazinele noastre”.
Aveți vreo strategie de dezvoltare?
„Desigur, ne dorim ca peste câțiva ani să devenim cât mai puțin dependenți de factorul climatic. Adică să punem plasa antigrindină, antiploaie, să găsim cumpărători fideli. Tot pentru a fi mai siguri am construit frigiderul ca să putem păstra marfa”.
Fiul, Dumitru, tot este agricultor și dezvoltați afacerea împreună. Cum ați reușit să-l convingeți să vă urmeze calea?
„Feciorul mezin tot a îmbrățișat profesia de agricultor. Lucrăm împreună și sper că așa va fi și pe viitor, dar avem și specialiști calificați, care fac lucru pe măsura cerințelor noastre. Cum am reușit să îl conving, e o istorie mai lungă și veche deja. Învățând la Universitatea Agrară i-a plăcut profesia, a făcut și doctorantura în acest domeniu. S-a adâncit în mai multe probleme și caută soluții, care îi aduc satisfacția lăuntrică”.
Cum credeți, cât de necesar este de a motiva și de a le oferi informații tinerii generații de agricultori? Și cât de utile sunt seminarele, schimburile de experiență pentru ei?
„Sunt foarte necesare și utile, pentru că este o lipsă de informație la noi în țară. Și doar prin experiența unor gospodării, tinerii pot să învețe lucruri necesare pentru dezvoltare, să vadă ce au făcut alții și să încerce și ei să implementeze”.
Ce i-ați sfătui să facă pe tinerii agricultori care sunt la început de cale?
„Sunt mai multe lucruri, în primul rând, trebuie multă răbdare, să nu își piardă curajul chiar de la prima dezamăgire. Aici e mai multă dragoste, decât venit, în comparație cu alte ramuri, dar dacă o îmbrățișezi, atunci ești independent și mai puțin ești influențat de factorii externi”.
Petru Mihov a fost gazda unei vizite de studiu, dedicată tinerilor viticultori din raionul Cantemir. Acesta a oferit informații despre tehnologii de cultivare, irigare, dar și exportul fructelor. Evenimentul a fost inițiat de Organizația Regională FARM, de la Cantemir în cadrul proiectului We Effect.
Comentarii