Chiar dacă este mijloc de ianuarie, nu este niciodată târziu pentru o mică schimbare, mai ales dacă aceasta poate avea un impact social. La fel ca și anul trecut, ne propunem să ne alăturăm mișcării Veganuary, care este o provocare anuală inițiată de o organizație nonprofit din Marea Britanie, care își propune să convingă cât mai mulți oameni să adopte un regim alimentar vegan în luna ianuarie, după sărbătorile copioase de Crăciun și Anul Nou.
Scopul acestei mișcări este de a conștientiza modurile în care veganismul poate fi benefic pentru animale, pentru mediul înconjurător, dar și pentru propriul corp. Inițiatorii s-au gândit și cum să te motiveze, astfel, dacă decizi să urmezi un regim vegan timp de o lună, te poți înscrie pe site-ul lor, iar ulterior vei primi recomandări, rețete și încurajare zilnică.
De altfel, am observat că mai multe persoane s-au alăturat acestei provocări și și-au propus ca în luna ianuarie să renunțe la carne. Printre acestea se numără și Constanța Dohotaru.
„De regulă, nu particip la provocări din astea virtuale, DAR… de aproape doi ani nu mai mănânc șarluncik. Anume așa numesc carnea. Și nici lapte nu consum. La ouă, cașcaval, brânză și șarluncik de mare încă nu simt că pot renunța, poate într-o zi”, scrie Constanața Dohotaru pe pagina sa de Facebook.
„E aproape o treime din viața mea de până acum. Vreau mai mult. Mai mulți ani de compasiune. Vreau o viață întreagă de veganism”
Elena Tacu, de asemenea, îndeamnă oamenii să se alături acestei mișcări, iată ce spune ea.
„Acum 10 ani, spre oroarea rudelor și prietenilor, m-am apucat așa nitam-nisam să nu mănânc carne. M-am gândit: «Dă să încerc, că parcă nu e tare corect să moară cineva care vrea să trăiască pentru ca eu să îmi împlinesc poftele… și dacă se poate fără carne, atunci de ce nu?».
Și am început și nu m-am mai oprit. Și nici nu planific să mă opresc (doar dacă vine vreo epocă de gheață peste noi și ne trezim cu lipsă de cereale, boboase, legume, fructe, semințe și trebuie de vânat cu sulița).
Acum, după 10 ani fără carne, dintre care ultimii aproape cinci fără lactate și ouă inclusiv (de la vegetarianism la veganism), ce pot să vă spun? 10 ani pare puțin. E aproape o treime din viața mea de până acum. Vreau mai mult. Mai mulți ani de compasiune. Vreau o viață întreagă de veganism.
Acum în lume are loc #veganuary – luna ianuarie în care mai mult de jumătate de milion de oameni se apucă să încerce pe o lună cum e să mănânci cu compasiune. Poți încerca și tu”, îndeamnă Elena.
Iată șapte motive pentru care carnea industrială consumată la nivel de masă dăunează.
#1. Cauzează defrișări și incendii forestiere
În multe țări, pentru a produce mai multă carne, fermierii defrișează terenuri mari de pădure făcând astfel loc culturilor furajere necesare pentru creșterea animalelor. De exemplu, teritorii mari din pădurile amazoniene sunt defrișate în aceste scopuri pentru culturi ce urmează să fie consumate de animalele din fermele britanice.
#2. Cauzează schimbări climatice
În timpul defrișării pădurilor, miliarde de tone de dioxid de carbon ajung în atmosferă. Mai mult, copaci sănătoși, care ar putea să ne ajute prin a ne livra aer mai curat, sunt distruși cu scopul de a face loc spațiilor pentru culturi furajere.
#3. Pune existența pădurilor amazoniene în pericol
Pădurile amazoniene își produc propriile ploi, ceea ce le menține vii și sănătoase. Dacă defrișările continuă în același tempo, s-ar putea ca pădurile să nu-și mai poată asigura sustenabilitatea.
#4. Distruge habitatele naturale ale animalelor sălbatice
Defrișările în masă duc la distrugerea locurilor de trai pentru multe specii de animale sălbatice. Existența lor este importantă pentru menținerea echilibrului în natură și a biodiversității.
#5. Crește riscul viitoarelor pandemii
A treia parte din bolile noi descoperite vine de la animale. Distrugând habitatele naturale, animalele sălbatice vin în contact apropiat cu oamenii facilitând procesul de răspândire a infecțiilor de la animale la oameni. Fermele, de asemenea, sunt catalizatori ai răspândirii de infecții. În fermele industriale, animalele sunt ținute în spații mici, ceea ce creează condiții de răspândire a infecțiilor între ele, dar și către oameni.
#6. Este o industrie scumpă
Peste o pătrime dintre câmpurile de pe glob este folosită pentru cultivarea plantelor furajere pentru hrănirea animalelor. Dacă toată lumea ar avea o dietă vegană, am avea nevoie de mai puține terenuri agricole – cu 75 % mai puține.
#7. Se produc ilegalități
Industria cărnii este de multe ori controlată de companii mari care obțin în mod fraudulos și ilegal terenuri agricole.
Mișcarea Veganuary a început în anul 2014 și de atunci a inspirat mai mult de un milion de oameni din 192 de țări să încerce să fie vegani pentru o lună și poate un pic mai mult. Organizația spune că lucrează intens cu afacerile pentru a face mai disponibile produsele vegane în magazine și restaurante și pentru a face veganismul mai vizibil.
Aici puteți vedea mai multe informații despre #vaganuary și despre un studiu conform căruia această mișcare ar putea duce la reducerea emisiilor de carbon cu 45 000 de tone dacă măcar 350 000 de oameni ar renunța la carne și lactate pentru o lună.
