Trei secrete pentru o etichetă cât mai atrăgătoare

Cu lupa mă uit pe fiecare etichetă, o examinez și mă gândesc care ar fi formularea corectă atât pentru producător – ca să poată vinde produsul și să-l pună în valoare –, cât și pentru consumator – ca să fie informat corect despre ce urmează să cumpere”, spune Diana Rotari, directoarea „LabelOrigin &Taste”, companie care ajută producătorii să formuleze textul pentru etichetă în așa fel, încât să fie mult mai atractivă la vânzare. 

Diana Rotari spune că atunci când produsul ajunge în magazine, producătorul nu are legătură directă cu consumatorul, iar singura modalitate de a-l convinge că produsul său merită atenția este eticheta. Dar până a ajunge în vânzare, eticheta trebuie să respecte o serie de măsuri pentru a corespunde legilor și normelor care reglementează piața. „Pe ea trebuie să fie numaidecât denumirea produsului, lista de ingrediente, declarația nutrițională, cantitatea netă, adresa operatorului responsabil și altele”, explică Diana.  

Enlarge

Diana-2
Diana Rotari, directoarea companiei „Label, Origin &Taste”

„Etichetarea este o întreagă știință”, spune Diana, iar legislația este într-o continuă mișcare, fiind greu să urmărești toate modificările și să adaptezi în timp util eticheta. Label, Origin & Taste poate să-ți dea o mână de ajutor pentru a face totul după „buchia legii”. „Imaginează-ți că ai ambalat o serie de produse și, la un moment dat, după ce ai investit foarte multe resurse, ai depistat că un element important de pe etichetă lipsește. În cazul acesta, producătorii sau importatorii sunt obligați să lipească manual stickere sau eticheta trebuie regândită, ceea ce va consuma foarte mult timp și resurse. Ori există situații în care ajungi pe piață, iar când ANSA și ANSP fac controale, depistează neconformități. Atunci apar penalități, fie se retrage lotul de pe piață”, explică Diana Rotari. Aproximativ 90% din producătorii care apelează la serviciile companiei au deja o etichetă făcută, însă au nevoie să știe că totul corespunde legislației și vor să se asigure că vor printa o etichetă corectă. 

Degustarea produsului 

Analiza senzorială a produsului poate fi și ea utilă în promovarea unui produs alimentar. De obicei, în procesul de producere, tehnologii degustă alimentul pentru a descrie particularitățile acestuia. Însă ei au deja papilele gustative antrenate și au alte așteptări de la el. În acest caz, pot fi organizate degustări cu potențiali consumatori, care vor spune dacă le place produsul sau nu. „Cu ajutorul unor astfel de studii se pot evalua preferințele consumatorului. De exemplu: tu ai două rețete și vrei să vezi care o să prindă la public. În urma studiului asupra consumatorilor, tu poți să vezi în care rețetă merită să investești mai departe”. 

În alte situații, pot fi organizate degustații cu experți, care ajută la formularea descrierii produsului cap-coadă. „Când consumatorul merge la raft, citește pe etichetă că va simți o textură (crocant, suculent, etc.) sau un gust anumit (de gutuie, de cireșe albe, etc). Tu îl ghidezi și îl educi”, spune Diana. „Analiza senzorială nu este obligatorie pe etichetă, dar este un punct forte pentru producători dacă este prezentată profesionist.” 

Ce înseamnă IGP/IG sau DOP și de ce e important să le pui pe etichetă 

Dacă ai văzut vreodată pe o sticlă de vin scris IGP „Valul lui Traian”, poți să-ți dai seama că strugurii sunt crescuți într-o anumită zonă, vinul este certificat de specialiști și a trecut mai multe etape concrete până a ajunge pe raft. „De regulă, produsele cu indicație geografică sunt superioare din punct de vedere senzorial unui produs generic”, spune Diana, menționând că indicația de pe etichetă este o garanție de tipicitate. Cu alte cuvinte, vei cunoaște că vinul roșu de la sud este mai fructat, mai corpolent decât unul din centru. „Se preferă ca vinurile roșii și licoroase să fie din sud, cele albe și spumante – din zona centrală, iar vinurile de cupaj – din zona Ștefan Vodă”, adaugă Diana, care are experiență în dezvoltarea sistemelor de calitate și în sectorul vitivinicol. 

IGP/DOP reprezintă un sistem de calitate, bazat pe cel al Uniunii Europene:

  • Denumirile de origine protejată (DOP) pentru produsele agricole, produsele alimentare și vinuri;
  • Indicațiile geografice protejate (IGP) pentru produsele agricole, produsele alimentare și vinuri;
  • Indicațiile geografice (IG) pentru băuturile spirtoase și vinurile aromatizate.

Harta Republicii Moldova cu indicațiile geografice protejate în acest moment conține rachiu de caise de Nimoreni, brânză de Popeasca, dulceață din petale de trandafiri de la Călărași, pistil de Valea Răutului, agriș de Marinici, prune deosebite de la Lalova, miere din Codrii Moldovei și produse vitivinicole. Totuși, lista produselor cu potențial de a ajunge pe harta indicațiilor geografice protejate este mai mare și conține alimente cum ar fi: dulceață de nuci verzi, orez cu prune de post, Hidromelul de Codru (băutură alcoolică din miere), plăcinta rece de Șerpeni și altele.

Cum să faci o etichetă atractivă

Sunt trei secrete care ar ajuta un producător să elaboreze o etichetă atractivă pentru consumatori, potrivit Dianei Rotari: 

  1. Alege un design modern, care să ofere o lizibilitate bună;
  2. Nu încărca eticheta cu prea multă informație. „Consumatorul are la dispoziție doar 8 secunde să evalueze un produs la raft”, spune Diana;
  3. Scoate în evidență avantajele produsului. Adaugă informația despre IGP,  DOP, dacă e cazul, precum și alte mențiuni valorizante. Poți să descrii unicitatea produsului tău, prin ce el diferă de produsele generice sau ale concurenților.  

Sursa fotografiilor: Diana Rotari

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.