Dansul pe buza prăpastiei al Guvernului. Finanțarea deficitului bugetar de la bănci

Chiar dacă pentru anul viitor este planificată o creștere economică pozitivă (circa 4%), autoritățile au stabilit un deficit bugetar planificat destul de mare (circa 15 miliarde MDL sau 6% din PIB), care este mai mare față de cel planificat inițial pentru 2021 și depășește plafonul maxim prudențial stabilit de Legea finanțelor publice și responsabilitatea bugetar-fiscală, constată Expert – Grup.

Este adevărat că acest deficit urmează să fie acoperit preponderent în baza suportului partenerilor de dezvoltare. Însă, în contextul incertitudinii economice. asociate cu pandemia Covid-19, precum și a șocurilor climaterice care devin tot mai frecvente, Guvernul trebuie să promoveze o politică bugetară mai precaută, menținând deficitul bugetar în limita a circa 2% din PIB. Cu atât mai mult că această creștere a deficitului bugetar nu este acompaniată de o creștere la fel de majoră a investițiilor capitale, care, de regulă, sunt singurul motiv temeinic pentru a crește deficitul bugetar în condiții de creștere economică: investițiile capitale planificate pentru 2022 sunt cu 10% mai mari față de cele planificate pentru 2021, în timp ce deficitul bugetar planificat a crescut cu circa 25%, explică economiștii Expert – Grup..

Potrivit lor, finanțarea deficitului din surse interne (VMS-urile urmează să acopere circa o treime din deficit) va fi destul de problematică și scumpă în contextul înăspririi politicii monetare pe fundalul creșterii presiunilor inflaționiste. Iar riscul pe termen mediu și lung este că deficitele bugetare, în loc să fie aduse în limitele prudențiale, sunt majorate chiar și în ani de creștere economică pozitivă, fapt ce privează țara de un important amortizor al șocurilor negative (ex: în caz de șoc/ criză nu rămâne spațiu fiscal pentru intervenție) și, respectiv, alimentează riscuri macrofinanciare.

#surse #deficit #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

TikTok va suspenda în mod voluntar programul de recompensă al noii aplicaţii TikTok Lite, în timp ce lucrează pentru a răspunde preocupărilor UE, a declarat compania miercuri, pe platforma de socializare X, transmite CNBC.

Comisia Europeană a dat termen până miercuri inclusiv companiei deţinute de grupul chinez ByteDance să abordeze preocupările cu privire la posibila creare de dependenţă prin intermediul programului de recompense pentru copii, urmând ca în caz contrar se confrunte cu o suspendare temporară a funcţiei.

CE consideră că acest mecanism reprezintă ”riscuri grave la adresa sănătăţii mentale a utilizatorilor”.

Platforma nu a comunicat Bruxellesului, înainte de lansarea aplicaţiei, o evaluare a riscurilor, conform obligaţiilor prevăzute în cadrul noii legislaţii cu privire la serviciile digitale (DSA).

Reţeaua de socializare TikTok, deţinută de compania chineză ByteDance, a lansat săptămâna trecută în Franţa şi în Spania noua aplicaţie, care le permitea utilizatorilor să fie plătiţi pentru vizionarea de videoclipuri. TikTok Lite era deja disponibilă în Coreea de Sud şi Japonia.

Utilizatorii TikTok Lite cu vârste de peste 18 ani puteau „să colecteze puncte descoperind noi conţinuturi sau realizând anumite acţiuni”, au declarat reprezentanţii reţelei de socializare. Punctele astfel colectate puteau fi transformate în carduri cadou sau folosite pentru a susţine creatorii de conţinuturi.

„Recompensele variază în funcţie de sarcinile îndeplinite şi de experienţa în aplicaţie”, iar „durata maximală de vizionare a videoclipurilor recompensate este cuprinsă între 60 şi 85 de minute”, au precizat la momentul respectiv reprezentanţii TikTok.

Foarte apreciată de tineri şi de influenceri pentru videoclipurile sale care sunt adeseori dansante sau muzicale, controversata reţea de socializare TikTok a atras peste 1,5 miliarde de utilizatori la nivel mondial.

Ea este acuzată cu regularitate că găzduieşte numeroase videoclipuri de dezinformare, provocări periculoase şi imagini pornografice sau că ar fi chiar un instrument de spionaj şi de propagandă în slujba Chinei, o acuzaţie respinsă de compania ByteDance.

Comisia Europeană a demarat totodată anchete separate care vizează Meta, Snap (Snapchat), TikTok şi YouTube despre măsurile implementate de aceste companii pentru a proteja „sănătatea fizică şi mintală” a minorilor.