Pe banii noștri: Calendarul politic al anului 2021

Sunt sigur că ați deshis șampania de revelion și că ați început anul cu bine. Doar că, pentru a înțelege ce se întâmplă în 2022, e necesar de a vedea ce s-a întâmplat în anul 2021, pe tărâmul politic desigur. Prin urmare, vom povesti ce s-a întâmplat pe la instituțiile principale ale statului în fiecare lună a anului 2021. Pentru o experiență plăcută, vă rugăm să citiți acest articol cu vocea lui David Attenborough în cap.

Anul acesta la Parlament

• Ianuarie. De obicei, Parlamentul este în vacanță în ianuarie, însă nu și în acest an. Principala întrebare care este pe buzele tuturor – cum dizolvăm acest Parlament? Maia Sandu întreabă Curtea Constituțională dacă este posibil de dizolvat Parlamentul fără a aștepta 3 luni și două tentative de investire. Răspunsul este – NU!
• Februarie. Parlamentul revine în forță în ședințele plenare. Deși sunt adoptate mai multe legi fără mare miză politică, unele ședințe devin interesante datorită încercării de a investi un guvern și de a forma majorități Parlamentare.
• Martie. Toată luna Parlamentul s-a frământat pe tema Durleșteanu/Sandu/Dodon/restul. Abia spre mijlocul lunii, Maia Sandu organizează consultări, unde, sărpraiz, Durleșteanu anunță că nu mai vrea să fie prim-ministră. Sandu îl propune pe Igor Grosu, iar PSRM și Șor, profitând de criza Covid-19, anunță stare de urgență pe 60 de zile, timp în care Parlamentul, potrivit Constituției, nu poate fi dizolvat.
• Aprilie. După zvâcniri și lupte cu Președinția și Curtea Constituțională, ultima anulează starea de Urgență, iar Parlamentul de legislatura a X-a este trimis spre dizolvare. S-a întâmplat după ce a fost respinsă o tentativă de a-l numi pe Igor Grosu în funcția de premier, dar și că au trecut 3 luni de când Moldova nu avea prim-ministru. Alegerile ar urma să aibă loc pe 11 iulie.
• Mai. Se adună candidații. Usatîi își face bloc electoral care, teoretic, își dă cu stânga în dreapta. AUR trece Prutul. Unioniștii nu se unesc. Voronin și Dodon se împacă și fac un bloc electoral. Se adună 22 de partide și un candidat independent, Veaceslav Valico, ce va fi reprezentat la dezbateri de Veceslav Platon.
• Iunie. În țară este campanie electorală, așa că orice proces se suspendă automat. Ședințe nu au fost, legi nu s-au adoptat. Salarii s-au plătit.
• Iulie. Ar fi prea porcos dacă nu am menționa că PAS a câștigat alegerile anticipate din 11 iulie, având 63 de mandate. Alături de ei intră BCS (32 de mandate) și Partidul Șor (7 mandate).
• August. Parlamentul revine de urgență pentru a investi guvernul Gavrilița și a vota niște legi. Surprinzător de rapid, Parlamentul pornește procedura de selecție a Avocatului Poporului și schimbă legea pentru a putea evalua activitatea la toți procurorii generali din Republica Moldova (care se numesc Alexandr Stoianoglo).
• Septembrie. În premieră, la Parlament se votează cu butoanele, nu cu ridicatul mâinii. Se mișcă legislația pentru a face fel de fel de evaluări de performanțe (a se citi – a demite pe cei care trebuie demiși, care nu vor să fie demiși sau încă nu au plecat de unii singuri).
• Octombrie. În premieră, butoanele de la Parlament votează pentru ratificarea Convenției de la Istanbul. Acum, adepții unei cărți vechi-străvechi care ignoră crimele și genocidele descrise cu lux de amănunte în Vechiul Testament iau din context o propoziție din textul convenției, interpretând că e uneltirea diavolului doar din cauza definițiilor de gen și sex.
• Noiembrie. Majoritatea Parlamentară continuă curățenia de toamnă. Se scapă de șeful CNA, Ruslan Flocea, propulsat acolo din funcția de aparat al președintelui Igor Dodon. Se mai adoptă niște legi ce aduc TRM în subordinea Parlamentului, distrugând o reformă anterioară ce scotea radiodifuzorul național de sub control politic. Se reușește numirea noilor membri ai Consiliului Audiovizualului, ai Consiliului de Observatori TRM, a directorului TRM și, desigur, a unui director Moldova 1. Nu e clar ce se va întâmpla cu povestea de seară.
• Decembrie. Guvernarea primește un bobârnac de la Comisia de la Veneția pentru legea cu privire la evaluarea lui Stoianoglo. Ilan Șor rămâne de 9 ori fără imunitate parlamentară.

Anul acesta la Guvern

• Ianuarie. În această perioadă pe la Guvern bate vântul. Asta deoarece la final de an Ion Chicu își dă demisia. Deși conform legii miniștrii urmau să-și îndeplinească datoria până la numirea unui nou guvern, patru din ei au plecat. Astfel, la un moment dat, nimeni nu știa cine conduce la Sănătate, Finanțe, Economie și desigur, cine va fi prim-ministru interimar. A fost însă desemnat să conducă Aureliu Ciocoi, tot el și Ministru de Externe.
• Februarie. Guvernul interimar condus de Aureliu Ciocoi își duce activitatea așa, mai pe furiș. Asta deoarece Parlamentul a respins candidatura Nataliei Gavrilița, care a strâns fix 0 voturi. Între timp, Maia Sandu refuză candidatul majorității PSRM+Șor și o desemnează repetat pe Gavrilița. Curtea Constituțională o trage de mânecă pe Sandu și îi spune să repete procedurile de consultare și să desemneze candidatul majorității.
• Martie. În țară începe procesul de vaccinare. Din start, ai noștri au început a căuta la dinți calul dăruit de România (în acest caz, pe cal îl cheamă AstraZeneca), chiar dacă unii deputați PSRM inițial spuneau că „nu trebuie de atacat țările producătoare de vaccin și de a nu compara vaccinurile unul cu altul”. Câteva mii de moldoveni se vaccinează în România în baza pașaportului românesc pe care îl au. O serie de funcționari raionali se vaccinează „po blatu” cu primul lot de Pfizer venit în țară.
• Aprilie. Guvernul gestionează valul nou de Covid-19 și vine cu primele restricții din acest an. Nu s-au prea chinuit să le gândească – practic au făcut din recomandările Comisiei Naționale de Sănătate Publică decizii cu valoare juridică. Totuși, potrivit unor cercetări, virusul se află cel mai des în parc, mai ales după miezul nopții. În general, până au venit restricțiile, numărul de cazuri a început a scădea de la sine, semn că până și virusul s-a dat la o parte din fața Maiei Sandu.
• Mai. Comisia Electorală Centrală declară că are nevoie de 125 de milioane de lei pentru a organiza alegerile. În replică, Guvernul spune că poate da deocamdată 60 de milioane de lei. Președintele CEC spune că vrea toți banii pe loc. Până la urmă, bani s-au găsit tot din fondul de rezervă, care însă a rămas gol-goluț. Noroc că nu am avut nici o năpastă pe cap.
• Iunie. Autoritățile vin cu o decizie de a deschide secții de vot în Tighina și Corjova, localități controlate de autoritățile separatiste de la Tiraspol. Totodată la CEC se discută încă o dată despre numărul secțiilor de vot peste hotare. Până la urmă, se ajunge la compromisuri ce sa nu compromită tot procesul. CEC respinge acest demers cu secțiile din Transnistria, iar peste hotare se mărește cu 7 secții in tarile unde data trecută a fost jale.
• Iulie. La Guvern a bătut vântul în așteptarea noului executiv. În acest timp, ASP a inițiat o licitație de câteva sute de milioane de lei pentru blanchete de pașapoarte, un ultim tun tras, dar care nu a mai reușit, deoarece birocrația moldovenească, pentru prima dată, a salvat situația.
• August. Vine un guvern nou. Executivul Gavrilița are mai multe nume cunoscute și necunoscute, dar cel mai surprinzător este numărul de ministere, care devine mai mare. În doar două luni, același șef de guvern va spune că nu se găsesc oameni care să ocupe funcțiile din ministere.
• Septembrie. Guvernul a implementat cea mai mare majorare de pensii. Așa cel puțin a zis Guvernul, care a promovat politica „Nici o pensie nu va fi mai mică de 2000 de lei”. Apoi a spus că nici o pensie cu stagiu complet de cotizare nu va fi. Restul nu sunt pensii, dar indemnizații.
• Octombrie. Într-un alt act incredibil, Guvernul adoptă documentul cu privire la feminizarea funcțiilor. Hotărârea nemulțumește pe toți – pe activiștii pentru drepturile femeilor, care spun că nu s-a mers până la capăt, dar și pe adversarii promotori ai purității limbii române. Numai funcționarii din guvern și-au pus mâinile în cap și au zis cu voce înceată – Băi, noi doar am pus toate funcțiile la feminin, ghidându-ne de Dicționarul limbii române. E treaba voastră că nu ați văzut în dexul din 1970 utilizarea în formă liberă a cuvântului „economistă”.
• Noiembrie. Luna noiembrie toți s-au întrebat ce a semnat Andrei Spînu la Petersburg. Mai precis, la final de octombrie, Spînu reușește miraculos, prin ținerea mapei mai sus decât Alexei Miller, șeful Gazprom, să semneze un contract cu Gazprom. Doar că prețul e mai mare decât era înainte, dar mai mic decât pe piață. Crește tariful la gaz, dar lumea răsuflă ușurată – statul va compensa o parte din facturi. Totuși, se recomandă întreruperea temporară, până la vremuri mai bune, a statului în chiloți prin casă.
• Decembrie. Moldova accesează 590 de milioane de dolari de la FMI. Astfel, guvernarea mai capătă un credit de încredere de la parteneri, care au zis că „hai că încă îs tineri și încă nu au făcut mari prostii”. Cât mai durează indulgența, o să aflăm în 2022.

Anul acesta pe interneturi și televizoare

• Ianuarie. Activistul Ștefan Gligor își anunță formarea unui partid nou. Pe lângă el, partid nou își anunță și Ruslan Codreanu, fost primar de Chișinău. Evenimentul a dat start la ceea ce nimeni nu a numit după asta, „primăvara partidelor”. Acțiunea este desigur pentru a aduce o clasă politică nouă.
• Februarie. Vladimir Plahotniuc, care în 2019 și-a luat tălpășița și s-a alăturat diasporei, ar fi fost zărit la Istanbul. Presa a scris că acesta chiar ar fi primit cetățenie de la Erdoğan.
• Martie. Primăria Chișinău a anunțat lansarea taxării electronice în troleibuzele capitalei. Astfel, călătorii vor plăti călătoria la un terminal ce funcționează pe baza tehnologiei paypass, care… va fi desigur operat de un taxator, atârnând la pieptul acestuia.
• Aprilie. La Consiliul Municipal Chișinău trei fracțiuni s-au luat la bătaie chiar de Sfânta Vineri. Este vorba de mai mulți consilieri – membri ai PAS, PPDA și PSRM. Motivul bătăii a fost Planul Urbanistic Zonal din sectorul Botanica, unde pe un teritoriu de 8 hectare este planificată construcția a mai multor blocuri locative de peste 15 etaje, care ar pune în umbră inclusiv porțile orașului.
• Mai. Un sondaj arată că 50 la sută dintre cetățenii Republicii Moldova declară că sunt gata să voteze pentru unirea cu România, dacă ar avea siguranța unor salarii și pensii mai mari. Desigur că unioniștii au preluat ideea și au mers în campania electorală de parcă ar fi avut acceptul lui Gică de la București să-i dea pensie lui Jora de la Ermoclia.
• Iunie. Controversatul om de afaceri Veaceslav Platon spune că Vladimir Plahotniuc deja nu mai are influență în Republica Moldova. Acesta a afirmat că Plahotniuc, aflat în prezent în Cipru, are bani doar pentru a trăi de pe o zi pe alta, la un nivel cât de cât luxos, dar nu mai are fonduri suficiente pentru a influența procesele politice din țară.
• Iulie. Se scutură liderii politici rămași în afara Parlamentului. Andrei Năstase își dă demisia din funcția de președinte al PPDA. Renato Usatîi își anunță retragerea completă din politică și din funcția de primar de Bălți. Pleacă și Dorin Chirtoacă din fruntea PL. Pavel Filip pleacă din fruntea PDM. Până la final de an, au plecat foarte foarte mulți lideri de partid. Unii mai pe bune, alții mai puțin.
• August. Diaspora londoneză se mărește cu doi membri de onoare. E vorba de Veaceslav Platon, care pleacă din țară simțind că pute a pârlit, și Gheorghe Cavcaliuc, care este dat în căutare pentru cel mai stupid dosar posibil – dosarul „zelionka”.
• Septembrie. Ziua Vinului este anulată din cauza noului val de Covid-19. Varianta Delta face ravagii printre moldoveni, care oricum nu vor să se vaccineze. Ba mai mult, unii fac cosplay cu vaccinarea, luând certificate false. Alții sunt prinși la aeroport mituind polițiști de frontieră. Iar cei mai idioți fac teste false ca să treacă frontiera. Dar probabil cea mai mare noutate din această lună a fost anunțul jurnalistei TV8, Natalia Morari, precum că tatăl copilului ei este Veaceslav Platon.
• Octombrie. La început de lună, Igor Dodon zice că va reveni cu emisiunea „Președintele răspunde”. Numai că deja spre sfârșit de lună, într-un act ce nu a surprins pe nimeni, acesta renunță la deputăție, la funcția de președinte de partid și devine o-ne-gist. Adică devine președinte de un ONG care va promova ceva-nu-știm-ce.
• Noiembrie. Șoc și groază la alegerile noi pentru funcția de primar al orașului Bălți. Marina Tauber a luat în primul tur un 48%. Numai că, peste doar o săptămână de la vestea bună, Tauber primește o veste proastă – este exclusă. Alegerile de la Bălți devin un circ, la care au decis să participe în turul II doar 9,98% din bălțeni.
• Decembrie. În cel mai bizar scandal al anului, Avocata Poporului, aleasă cu chin în septembrie, este demisă după ce s-a scris că este asistată și consiliată de o persoană condamnată pentru proxenetism.