FOTO Fenomene extreme ale anului 2021 și la ce să ne așteptăm în viitor

În 2021, fenomenele extreme au fost numeroase, puternic mediatizate și tot mai des asociate, inclusiv de politicieni, cu încălzirea climei. Conferința de la Glasgow, apelul urgenței climatice din luna august, din Raportul Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC), dezastrele majore și pierderile de vieți omenești par să fi făcut auzit avertismentul anului pe care îl încheiem: „cod roșu pentru umanitate”.

Dezastrele anului 2021 sunt greu de plasat într-un top al gravității sau relevanței, spune climatologul Roxana Bojariu pentru Europa Liberă.

„E foarte greu de făcut o selecție pentru că am avut multe evenimente extraordinare: recordul din vestul Canadei cu o temperatură de 49,6 grade Celsius este doar unul dintre ele”, spune Roxana Bojariu, care adaugă că acest val de căldură, un astfel de record, nu ar fi putut fi anticipat de un climatolog, și este, potrivit tuturor studiilor ulterioare, în mod evident asociat încălzirii globale.

În privința valurilor de căldură, Roxana Bojariu îl menționează și pe cel din China, dar și recordul din 2021 din Sicilia, de 48,8 grade Celsius. Ea amintește însă că nu este vorba despre fenomene noi, ci de unele specifice ultimilor ani, chiar decenii.

„Clar este însă că am avut un val de căldură deosebit iar în 2021 s-au aglomerat foarte multe evenimente extreme. Poate în 31 decembrie nu vom spune că a fost cel mai cald an, dar va fi cu siguranță printre cele mai călduroase”, spune climatologul Roxana Bojariu.

Valul de căldură este cu atât mai relevant cu cât vine în paralel cu un fenomen care ar trebui să îl tempereze. 2021 a fost printre cei mai călduroși ani deși s-au simțit efectele de răcire ale fenomenului La Niña.

La Niña este un fenomen climatic caracterizat prin temperaturi neobișnuit de scăzute ale apei de la suprafața Oceanului Pacific în zona ecuatorială, opus fenomenului El Niño, caracterizat prin temperaturi neobișnuit de ridicate.

„În ciuda influenței La Niña, probabil că 2021 se va plasa între pozițiile cinci și șapte pe lista celor mai călduroși ani începând din a 2-a jumătate a secolului XIX. E totuși un fapt care ne aduce aminte că trăim o criză climatică, suntem într-o urgență climatică și fluctuațiile, chiar dacă mai apar, apar în jurul unor temperaturi din ce în ce mai mari. Nu avem practic o stabilitate climatică și asta e o mare problemă”, spune Roxana Bojariu.

Roxana Bojariu menționează printre fenomenele de luat în considerare în 2021 și inundațiile din Vestul Europei, dovadă a gradului de distrugere majoră pe care o poate provoca natura în ciuda avansului societății.

„Este extrem de relevant și ce s-a întâmplat în Europa, cu inundațiile care au dus din păcate la moartea a peste 200 de oameni în Germania și Belgia și Olanda. Sunt țări care au o infrastructură bine pregătită, țări despre care am fi zis că sunt foarte bine pregătite să facă față unor asemenea fenomene, dar intensitatea precipitațiilor și severitatea lor au depășit limitele”, spune climatologul român.

Semnalele transmise de evenimentele anului 2021 sunt clare, arată Roxana Bojariu: vom avea fenomene extreme în continuare, cu intensitate și severitate din ce în ce mai mari.

Chiar dacă fenomenul La Niña va persista probabil până în primăvară, trăgând în jos temperatura globală pe 2022, anul viitor se va plasa „probabil printre primii 10 cei mai călduroși”, spune aceasta.

Fluctuațiile naturale maschează o parte din semnele încălzirii globale, dar o fac din ce în ce mai greu pe măsură ce omenirea a intrat într-o „accelerare a fenomenului schimbării climei”, arată expertul în climatologie. 2022 va fi în opinia sa un an călduros, nu cel mai călduros din ultimul deceniu, dar în top, „lucru ce ne arată clar că ne-am în scris pe o traiectorie accelerată de modificare climatică, de încălzire globală”.

În 2021, din Germania în Statele Unite și înapoi, în Marea Britanie, politicienii au început să se afle printre cei care au atras atenția cu privire la fenomenul încălzirii globale.

După publicarea Raportului IPCC în august, secretarul general al ONU António Guterres l-a descris drept un „cod roșu pentru umanitate”. Tot el a atras atenția în noiembrie, la Glasgow, că „ne săpăm propriile morminte”.

După inundațiile din Germania, politicienii locali au menționat încălzirea globală, după incendiile de pădure din vestul SUA s-a întâmplat la fel iar cu prilejul conferinței de la Glasgow, premierul Marii Britanii, Boris Johnson a spus că ne aflăm în ultimul moment dinaintea dezastrului. Este „ultima șansă” pentru salvarea Planetei, au transmis, gazdele Cop26, conferința mondială dedicată schimbărilor climatice și măsurilor care pot fi luate pentru evitarea efectelor catastrofale ale creșterii temperaturii globale.

#fenomene #intemperii #2021

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rene Benko este omul care a stat în spatele Signal Holding, una dintre cele mai mari companii private din Austria care a activat în domeniul imobiliar şi care a fost cap de afiş în ceea ce avea să devină cel mai grav caz de faliment al unei companii imobiliare de la criza din 2008 şi până în prezent, notează businessmagazin.ro.

Drumul lui Benko către vârf n-a fost unul uşor. Magnatul cu o avere cândva estimată la aproape şase miliarde de dolari, a abandonat liceul la doar 17 ani şi a fost condamnat pentru dare de mită în 2012.

Atunci, Benko a cooperat cu Ivo Sander, fost prim-ministru croat pentru a-l convinge pe controversatul politician italian Silvio Berlusconi să scape Signal Holding de taxele pe care compania trebuia să le plătească pentru proiectele sale din Milano, scrie Wall Street Journal.

Benko, în vârstă de 46 de ani, a fost crescut într-o familie modestă din Innsbruck, un oraş austriac pitoresc situat în Alpi. După abandonarea liceului fostul magnat imobiliar s-a ocupat de transformarea mansardelor unor clădiri rezidenţiale în apartamente de lux, convingându-i pe rezidenţii reticenţi de la etajele inferioare să accepte planurile sale, oferindu-se să instaleze lifturi pe cheltuiala sa. În final, businessul său a devenit avantajos pentru tot cei implicaţi.

Pentru face pasul către imobiliare şi a deschide un business în toată regula austriacul a avut nevoie de bani serioşi. El a rezolvat problema finanţării după ce a convins un moştenitor al unei benzinării să vină cu cash pentru ideile sale de business. Odată ce problema banilor a fost rezolvată, Benko a dat undă verde proiectelor sale, iar imperiul său de business începea să capete contur la începutul anilor 2000. Două decenii mai târziu, mai exact în 2019, Signa Holding,se putea lăuda că deţine clădirea Chrysler din New York, una dintre cele mai emblematice asseturi imobiliare din lume.

Valoarea proprietăţilor raportate de principalele sale două companii imobiliare – Signa Prime şi Signa Holding – a crescut la 3,6 miliarde de euro în 2014, a depăşit 10 miliarde de euro în 2017 şi a sărit de 18 miliarde de euro până în 2020 – o creştere extraordinară într-un sector cu evoluţie lentă precum cel imobiliar.

Cu toate acestea, în ciuda succesului şi a rezultatelor raportate, Benko s-a lovit de o problemă care în doar doi ani a ajuns să-i scufunde imperiul: profitabilitatea companiei arăta fantastic, însă doar pe hârtie. În realitate, compania încasa pierdere după pierdere, creditorii şi investitorii băteau la uşa lui Benko după banii împrumutaţi, iar Signal Holding începea să se prăbuşească încet.

Între 2017 şi 2021, companiile lui Rene Banko raportau un profit de 3,4 miliarde de euro. Signa Holding a majorat din pix cifrele privind profitul, pentru că în caz contrar ar fi fost forţată să recunoască că se confruntă cu pierderi semnificative.

Tot în aceeaşi perioadă, Signa a făcut autorităţile austriece să ridice din sprâncene după ce a plătit dividende de 1,9 miliarde de euro, în ciuda faptului că încasase doar 1,6 miliarde de euro venituri din chiriile generate de clădirile sale, o situaţie cel puţin neobişnuită pentru un jucător imobiliar de mare anvergură.

Până în 2023, compania a fost forţată să renunţe la mai mult proiecte imobiliare, să lichideze o serie de business-uri mai mici şi să facă paşi în spate în timp ce continua să se confrunte cu scandaluri pe bandă rulantă şi să „sângereze” cash.

Lovitura finală pentru Signa Holding şi Rene Benko a venit în noiembrie 2023 când compania n-a reuşit să plătească o obligaţiune de 200 de milioane de dolari. Eşecul a declanşat o serie de falimente în lanţ care au culminat cu prăbuşirea totală a imperiului imobiliar construit de omul de afaceri austriac pe parcursul ultimilor 20 de ani.

După faliment, austriacul a ieşit din rândurile miliardarilor şi a dispărut în anonimitate. De numele lui Benko, care cândva făcea parte din clasamentul Forbes ai celor mai bogaţi oameni de pe planetă, nu se mai leagă decât un grafic al averii realizat de celebra publicaţie şi un faliment ale cărui repercusiuni asupra lumii imobiliarelor nu sunt cunoscute nici astăzi în totalitate.