„Ministerul de Externe a publicat bilanțul pentru anul 2021. Sunt menționate mai multe lucruri interesante, care ne ajută să înțelegem autopercepția ministerului sau a ministrului, dar și obiectivele curente și viitoare.

Ministrul continuă discursul președinției despre „ieșirea din izolare”. Diferența este că președinția a ieșit cu adevărat din izolare în raport cu Occidentul, dar s-a autoizolat în relația cu Rusia și majoritatea CSI (nivelul dialogului este cam cel pe care Igor Dodon l-a avut cu UE). Totuși, dezizolarea despre care vorbește Ministerul nu corespunde realității. Ministerul mereu a comunicat cu Vestul și cu Estul. Problema era că unele instituții din Vest ignorau Ministerul și diplomații moldoveni din cauza Președintelui Dodon. Despre asta se știe bine în interiorul Ministerului. Acum, trebuie de remarcat faptul că relațiile Ministerului cu UE, unele țări ale Parteneriatului Estic și Rusia s-au activizat. Însă există o diferență esențială între „dezizolare” (care nu a avut loc) și „activizare” a relațiilor diplomatice, unde guvernarea a atins succese.

Ministerul vorbește despre deblocarea asistenței externe, care în realitate este alocarea unor finanțe noi. Ca ceva să fie deblocat, acel ceva trebuie să fie blocat inițial. Acordurile financiare agreate/convenite la Parteneriatul Estic în marea sa majoritate sunt pe asistență financiară nouă, care în mod evident nu a putut fi blocată. Totodată, fără a prezenta lucrurile în contraste inutile, se poate de remarcat faptul că UE oferă asistență sporită Moldovei atât sub formă de granturi, dar și mai mult în credite (mai mult decât altor țări din regiune). Sunt multe alte beneficii pentru Moldova care reies din însănătoșirea relațiilor UE-Moldova.

Dialogurile externe la care face referință Ministerul când vorbește despre succes sunt la diferite etape de testare. Este evident că dialogul Chișinăului cu Ucraina este mai fiabil și durabil decât cel cu Rusia, care încă este în proces de testare. Totodată, chiar și dialogurile fiabile (cel cu Kievul) trebuie să fie utilizat la maxim pentru soluționarea problemele stringente gestionarea corectă a resurselor acvatice din râul Nistru.

Diaspora a fost și va fi pe pe agenda politică a guvernării, dar vorbim preponderent de membrii diasporei și emigranții moldoveni aflați în Occident. Multe din acțiunile guvernării și a Ministerului sunt însă orientate pe crearea unor condiții mai confortabile pentru ca diasporă să crească (echivalarea diplomelor, recunoașterea permiselor de conducere). Acest lucru este solicitat și apreciat de diasporă. Dar aceste măsuri sunt insuficiente pentru a încetini migrația și a returna pe cei plecați. Adică trebuie găsite modalități ingenioase pentru a-i convinge pe moldoveni să se întoarcă, desigur, asta înseamnă creșterea salariilor și îmbunătățirea condițiilor de trai în țară.

Obiectivele pentru 2022 merită de asemenea atenție. Diplomația economică a fost mereu un deziderat neîmplinit. Ministerul vorbește despre trei direcții - promovarea produselor moldovenești, a turismului și a țării ca loc sigur pentru investiții. Sună bine, dar acest lucru necesită o conlucrare între producătorii locali și diplomați, o infrastructură a turismului decentă și atractivă pentru a nu speria turiștii și reforme nepolitizate în domeniul justiției. Doar primul punct depinde într-o oarecare măsură de Minister, altele însă necesită implicarea altor actori naționali.

Cât privește ceea ce Ministerul spune că a reușit să se facă în 5 luni trebuie de pus câteva accente. În primul rând, Ministerul recunoaște că integrarea europeană continuă. Cu alte cuvinte, guvernările anterioare nu au stopat procesul. Totodată, Ministerul spune că integrarea europeană a fost accelerată. Nu este clar ce vrea Ministerul să zică cu acest lucru, dar unicul lucru care s-a accelerat cu adevărat este dialogul cu instituțiile europene. Dar acest aspect nu este nici pe departe un indicator al „integrării europene accelerate”.

Ministerul declară că s-a reușit „menținerea calmului” în jurul Moldovei, dar criza gazelor (pentru care guvernarea poartă de asemenea o răspundere anumită - pentru incapacitatea de a o anticipa) nu arată deloc a „calm”. A fost multă agitație la Chișinău și la Bruxelles în jurul acestei crize și încă mai este. Dar multe lucruri pot fi îmbunătățite după ce guvernul va pune în aplicare un plan serios de consolidare a securității energetice (promis, dar încă neelaborat). Consolidarea parteneriatelor externe este probabil unul din puținele lucruri unde nu există contraargumente. S-a reușit fortificarea mai multor dialoguri datorită imaginii noii guvernări.

Principala deficiență legată de relațiile cu UE care poate fi imputată Ministerului este neconsultarea și nepublicarea noii Agende de Asociere cu UE. Este imperativ ca acest lucru să se facă cât mai urgent la începutul lui 2022. În aceeași măsură, trebuie clarificate relațiile cu Rusia pentru a avansa în reglementarea conflictului transnistrean (cu accentul pe protecția drepturilor omului în regiune) și a soluționa problema datoriilor pentru gaze naturale pentru a evita disrupții ale livrărilor de gaze naturale”, arată comentariul politologului.

„În fine, Ministerul a realizat multe lucruri, dar percepția despre unele dintre acestea este exagerată sau interpretată pe criterii politice”, a conchis Cenușă.

---