„Dragă M., cum să pun capăt certurilor în relație?

Dragă M., 

Deja de ceva timp simt o mare necesitate de a discuta cu un specialist despre un șir de probleme care s-au acumulat de-a lungul a 7 ani. Totuși, pentru mine e o mare problemă să merg la un psiholog, care este un om străin, despre care nu cunosc cât de competitiv este, care posibil aude zi de zi istorii de acest gen sau care să fie mai mult interesat să mă scurgă de bani decât să-mi dea un ajutor. Acum 5 minute am aflat despre această oportunitate și iată că vă scriu. 

Deci, puțin context. Mă numesc Dumitru, am 30 de ani, am crescut într-o familie cu ambii părinți și cu un frate mai mic. Am fost crescuți și educați exact ca și multe alte familii din țară – mereu în lipsă de multe lucruri, dar totuși am avut toate cele necesare pentru un trai decent. Cu toate acestea, eu de mic știu ce înseamnă abuz în familie. Când tata se îmbăta, o bătea pe mama, iar pe mine și pe fratele mai mic ne teroriza. El nu e un om rău, dar așa a fost educat. Niciodată nu putea discuta cu noi, deodată trecea la înjurături. Mă întrebam adesea: oare nu e posibil de vorbit liniștit, ca un tată cu fiu? Și, apropo, de toate înfrângerile pe care le-a avut el în viață eram de vină noi – eu, fratele și mama. Așa el a devenit pentru mine un anti exemplu, și mi-am promis că niciodată, nici sub un pretext, nu voi face ca el, că totuși mediul în care trăiești influențează și eu mă temeam de asta. 

Acum să trec la problema actuală. Sunt într-o relație de 7 ani. Dintr-o parte, părem o pereche perfectă, suntem ambii educați, ne respectăm reciproc, vorbim frumos între noi. Mi-au spus și prietenii că ne invidiază, că am fi făcuți unul pentru altul. Și, într-adevăr, avem o încredere reciprocă totală, și sunt sigur că nu mă înșală, și ea e sigură că nu o înșel. Nu există nici o gelozie, ne știm parolele la telefoane, dar nici eu, nici ea nu am avut intenția de a răscoli pe acolo în căutarea mesajelor. Totodată, ambii suntem liberi să comunicăm cu genul opus, fie colegi de lucru sau prieteni. 

Țin minte ce ne-a unit la etapa când ieșeam la întâlnire – ea a trecut prin același coșmar ca și mine, chiar mai rău. Dacă eu am avut susținere din partea mamei, pe ea mama o trăgea de păr până cădea jos, apoi o bătea cu picioarele. Iar tatăl ei vitreg nu era prea interesat de ce se întâmpla. Cu toate astea, e o fată perfectă, am făcut cunoștință cu ea când era la Chișinău și făcea cursuri de bucătar. Fiind foarte deșteaptă, cu abilități perfecte în matematică, ea își dorea să facă studii de contabilitate, dar maică-sa nu avea bani de colegiu. 

După jumătate de an deja trăiam împreună, ea abia împlinise 18 ani, iar eu – 23. În primul an deja am înțeles că este o problemă – caracterele noastre cam scârțâie între ele. Bineînțeles că trecutul ei în familie și-a lăsat amprenta, ca și în cazul meu. Și dacă eu îmi stopam voința de a striga atunci când ne certam, ea nu. De la ce ne certam? De la nimicuri. La început mi se părea că asta va trece, că se va maturiza, dar mă înșelam. Ne certăm de la nimicuri și în ziua de azi. 

Am fost de câteva ori gata să ne despărțim și cred că ne și despărțeam dacă cineva din noi avea unde să plece. Eu o fac pe feciorul care reușește în toate și nu pot să vin acasă să-i spun mamei că am o înfrângere. Și nici prietena mea nu se poate duce la mama ei, care tot stă la chirie și cu care nu are conexiune sufletească. Pe urmă ne împăcam, discutam despre acea problemă ca sa nu se mai repete. O săptămână, două totul e bine, și pe urmă iar o luăm de la început.

Acum avem 7 ani împreună și ar fi bine să ne căsătorim, să creăm o familie, dar nu pot face acest pas foarte important în viața mea, pentru că eu nu-mi doresc ca copiii noștri să vadă cum noi ne certăm, așa cum eu cu fratele meu asistam la cearta părinților noștri. Sau și mai rău, să facem copii și pe urmă să ne despărțim. Întrebarea mea este cum să nu te cerți și dacă e posibil așa ceva? Există vreun cuplu exemplu? Fiecare ceartă mă face să mă simt atât de rău, încât mă gândesc să plec și să trăiesc singur, să iau o pauză, să mă autoperfecționez, dar nu sunt sigur că ar fi o decizie corectă.

RĂSPUNSUL

Înțeleg că te îngrijorezi de existența conflictelor în relație, dar cercetările ne spun că nu există relații fără provocări și conflicte. Prezența acestora ne arată că avem de făcut anumite schimbări în  comportament. O relație nu înseamnă doar a locui împreună și a împărți același dormitor, ea implică multă muncă, răbdare și încredere. Într-adevăr, orice început de relație e fabulos și uimitor, când ne concentrăm pe tot ce e mai bun și mai frumos la partener. Mult mai dificilă este etapa a doua, când ies la iveală părțile mai puțin plăcute.

Cu siguranță că fiecare dintre voi a intrat în relație cu propriile vulnerabilități și un bagaj personal de  credințe despre relații, iubire, oameni, lume, zidite în familia de origine, care diferă, ceea ce reprezintă o normalitate. Ar fi bine să discutați și să acceptați aceste diferențe pentru a putea să construiți  ceva „al vostru”, care v-ar satisface nevoile, pentru a vă simți fericiți și împliniți împreună.

Îmi pare rău că ați trăit experiența abuzului în familie, dar specialiștii din domeniu spun că în relația cu partenerii ne putem vindeca traumele din copilărie. Sună paradoxal, dar partenerii noștri se aseamănă mai mult sau mai puțin cu părinții, aducând la suprafață experiențele din trecut pentru a putea fi tratate. Uneori poate fi greu, dar nu și imposibil.

Ne naștem dintr-o relație.

Ne rănim într-o relație.

Ne vindecăm printr-o relație.

Problema voastră persistă deoarece repetați același tipar de comportament la fiecare ceartă, iar asta nu poate duce la un rezultat diferit.

Conflictele din relație pot să apară atunci când unul sau ambii parteneri au gânduri iraționale exagerate, rigide, care nu ne ajută, nu au dovezi, nu sunt logice. De exemplu:

  • Ghicim gândurile – „Dacă se comportă așa, sigur nu-i pasă de mine”;
  • Gândire absolutistă, în termeni de trebuie – „Partenera mea trebuie să se comporte corect și drept cu mine, altfel nu pot tolera”;
  • Ghicim viitorul – „Situația asta va dura la nesfârșit”.

Aceste gânduri pot să genereze emoții negative greu de gestionat. Înlocuindu-le cu gânduri sănătoase, avem în continuare parte de emoții negative, dar funcționale.

Exemplu: „Nu-mi place prin ce trec acum, dar asta nu înseamnă că așa va fi întotdeauna. E doar o perioadă, chiar dacă persistă.”

Din păcate, uneori ne lăsăm purtați de puterea emoțiilor negative și reacționăm față de partener în diferite moduri, extrem de costisitoare pentru relație.

Cele mai frecvente comportamente care distrug relațiile

Critica. Seamănă cu o plângere sau cu o învinuire, poate fi asociată cu un atac la persoană și caracterul acesteia. Critica începe frecvent cu expresia „Tu niciodată”, „Tu întotdeauna”.

Ca soluție la critică ar fi să-ți exprimi nemulțumirea într-o manieră clară, concretă, respectuoasă. Te poți plânge fără să critici.

Exemplu: „Mă simt frustrat când mă întrerupi în discuție, am nevoie să mă asculți în clipa asta” în loc de „Ești nesimțită, tu niciodată nu ai răbdare”.

Oamenii care au crescut în familii disfuncționale, în care a existat abuzul de orice formă, pot fi foarte sensibili la criticile venite din partea altora.

Defensiva (plângere sau smiorcăială). Include contraatacurile pe care le folosesc oamenii pentru a-și apăra nevinovăția sau a evita responsabilitatea într-o problemă.

Ca soluție poate fi recunoașterea propriei contribuții în apariția problemei.

Exemplu: „Îmi pare rău, uneori nu mă pot abține să nu întrerup” în loc de „Tare bun ascultător mai ești tu!” sau „Aha… Acum vrei să spui că nici nu pot măcar să discut”.

Disprețul. Se manifestă ca o critică crescută de ostilitate și dezgust (când spunem ceva important pentru noi, iar partenerul își dă ochii peste cap). Disprețul implică sarcasm, batjocură, porecle și distruge nu doar stima de sine, ci și sistemul imunitar al partenerului, iar în timp poate duce la îmbolnăvire fizică.

Ca o soluție, poți să-ți exprimi afecțiunea și admirația prin apreciere. Laudă cât mai des posibil, la fel cum făceai în perioada de romantism.

Exemple:

  • „Îmi place rochița în care te-ai îmbrăcat azi”;
  • „Ai avut atât de multă răbdare să mă asculți, îți mulțumesc, e grozav că ți-ai amintit”;
  • „Astăzi ai pregătit mâncarea mea preferată, ești minunată”.

Unul dintre secretele unei relații fericite este de a avea sclipiri pline de emoție față de partener.

Împietrirea. Este atunci când ne retragem dintr-o conversație, refuzând să mai oferim vreun răspuns. În acest caz, e ca și cum am vorbi cu pereții, iar asta ne copleșește și poate declanșa un nou atac.

Soluțiile pot fi următoarele:

  • Pauză de liniștire, minum 20 min, partea emoțională a creierului are nevoie de acest interval pentru liniștire. Dar nu e bine de amânat dezbaterea la nesfârșit, pentru că asta va aduce și mai multă suferință. În timpul pauzei fă ceva plăcut, care te relaxează – bea un ceai, sună un prieten, respiră cu burta, etc., evită gândurile negative cu referire la parteneră.
  • Stabiliți împreună un moment pentru a relua discuția.

Nu ai cum să nu te simți rău atunci când conflictele apar frecvent. Cel mai probabil creierul le percepe ca fiind periculoase și nu te mai poți bucura de prezența celuilalt. Ba mai mult, apare percepția că partenera este o persoană alături de care nu te simți bine. Atunci intră în funcțiune partea inferioară a creierului, care răspunde de supraviețuire și declanșează reacțiile automate de răspuns la stres, iar asta ne afectează gândirea, ascultarea, empatia, deciziile sănătoase. Uneori, ai putea să evadezi, alteori – să lupți cu situația ori te blochezi, și atunci nu poți zice nimic, chiar dacă vrei. Acestea sunt reacții normale ale corpului la amenințare. Ceea ce poți face e să ajuți creierul să înțeleagă de fiecare dată că nu e un pericol de moarte, ci o situație de viață obișnuită, care are rezolvare.

Comportamentele pozitive consolidează relația, ne aduc mai aproape unul de celălalt, încurajează compromisul, vindecă reciproc vechile răni

1. Conștientizează propria lume interioară – gânduri, emoții, senzații. Asta te va ajuta să te cunoști pe tine și să înțelegi mult mai bine ce se petrece și în interiorul partenerei, ceea ce poate contribui la o conexiune mai trainică între voi doi. Relația cu tine însuți este o relație importantă, învață să o cultivi!

La nivel de simț comun, suntem atenți doar la comportamente și foarte puțini ne întrebăm: ce nevoie, ce emoție, ce credințe se află în spatele comportamentului? Ca și o plantă care crește în ghiveci, vedem frunzele, tulpina, florile, mai puțin rădăcina – ea nu se vede, dar de aici a început existența acestei plante. Manifestă curiozitate și pătrunde dincolo de comportamentul partenerei pentru a vedea ce se ascunde în spatele lui, caută motivul  nemulțumirii, ce nevoi nu au fost satisfăcute, fii atent la copilul interior. În aceste momente e nevoie să fii prezent atât cu corpul, cât și cu mintea, pentru a nu da frâu liber reacțiilor automate.

Poți dezvolta abilitatea de prezență conștientă a corpului și a minții în momentul prezent. Când ești prezent pentru celălalt, vindeci trecutul.

2. Practică apropierea de partener, așa numitele „invitații emoționale”. Partenerul caută conexiunea emoțională printr-un comentariu, zâmbet, îmbrățișare.

Noi suntem configurați neurobiologic pentru a căuta alinare în relații. În momentele de suferință, acest sistem ne determină să ne apropiem de cineva drag, de încredere, iar partenerii sunt o plasă de siguranță. Când ție îți este greu, imediat te vei uita în jurul tău pentru a căuta acei oameni care îți pot oferi alinare, care te pot asculta și îmbrățișa.

3. Învață să exprimi sănătos emoțiile. Din cauza conflictelor, deseori poți simți furie, frustrare, frică, și asta e normal.

  • Recunoaște emoțiile pe care le trăiești, numește-le furie, frustrare, frică. Când oamenii le dau nume, intensitatea emoției descrește semnificativ.
  • Validează, normalizează emoțiile. Toată lumea simte astfel de emoții în anumite momente din viață, atât bărbații, cât și femeile. Asta te-ar ajuta să nu te mai simți vinovat și rușinat de propriile trăiri.
  • Vorbește-i partenerei ce simți, ce gândești, declară explicit nevoile, expune cu glas tare nemulțumirea fără să o rănești.
  • Este ok să simțim nemulțumire, furie. Nu e ok să strigăm, să țipăm, să lovim. Uneori emoțiile ne copleșesc, iar comportamentele manifestate nu sunt cele mai potrivite. Cu toții avem parte de astfel de momente, important este să lucrăm asupra acestor situații.

4. Manifestă comportamente de reparare – un zâmbet, o scuză, un pic de umor.

5. Exprimă propria vulnerabilitate. Trăim într-o cultură unde nu se prea încurajează exprimarea vulnerabilității, cu atât mai mult la bărbați, ceea ce este total greșit. Bărbații sunt oameni cu emoții, trecut, nevoi etc., iar dezvăluirea acestora dă dovadă de curaj și dorința de a schimba ceva spre bine.

6. Planifică ieșiri împreună, organizează surprize – o cină romantică, flori, o baie cu lumânări, etc.

7. Revizuiește împreună cu partenera viziunea asupra relației.

Exercițiu pentru gestionarea conflictelor

Pasul 1. Programați un moment de liniște, în care să dezbateți împreună un singur subiect de neînțelegere.

Pasul 2. Hotărâți cine-i vorbitorul și cine-i ascultătorul.

Pasul 3. Vorbitorul spune ce-l apasă, dezvăluie tot ce are pe suflet. Ascultătorul ia notițe (asta îl determină pe vorbitor să simtă că el contează). Ascultătorul nu dă soluții, nu-l convinge pe vorbitor că greșește, nu-și expune propria opinie, doar ascultă.

Pasul 4. Atunci când vorbitorul a spus tot ce avea de spus, ascultătorul rezumă tot ce-a auzit. Vorbitorul trebuie să asculte cu grijă rezumatul interlocutorului și să clarifice tot ceea ce ascultătorul nu a asimilat încă. După asta, ascultătorul își reformulează rezumatul actualizat. Procesul continuă până când vorbitorul e satisfăcut că ascultătorul a înțeles totul.

Pasul 5. Faceți schimb de roluri și luați-o de la capăt cu pasul 1.

Se poate întâmpla că, deși ați parcurs acești pași, oricum fiecare are propria perspectivă. Rostul exercițiului este să amâne demersul de a-l convinge pe celălalt, până când fiecare este în măsură să spună cum arată perspectiva interlocutorului, astfel încât ambii parteneri să se declare satisfăcuți. Sau, dimpotrivă, cădeți de acord că rămâneți în dezacord – oricum fiecare se va simți ascultat și înțeles. Asta vă va ține mai aproape emoțional. Iar apropierea emoțională este unul din pilonii relațiilor solide.

Sunt multe cupluri exemplu, dar ar fi bine să te întrebi:

  • Cum arată, în viziunea ta, un cuplu model?
  • Ce fac și ce nu fac acești parteneri în relație?
  • Cum comunică, cum petrec timpul, cum rezolvă problemele?
  • Ce valori au, ce limite?

Conflictele voastre nu vor dispărea ca prin farmec. E nevoie de timp și implicare, iar soluțiile oferite nu sunt unice. Doar dacă practici, atunci ai și rezultat. Mai întâi semănăm, apoi culegem roadele.

Înțeleg că ești dezamăgit de unii specialiști care profesează într-un fel anume, dar asta nu înseamnă că o fac toți. Există Centrele Comunitare de Sănătate Mintală, unde activează cu dăruire și profesionalism psihologi cu formare în psihoterapia cognitiv comportamentală. Ei ar putea să vă ajute nu doar să vă dezvoltați competențe ale comunicării asertive, rezolvare a problemelor, management emoțional, dar și identificarea unor credințe și convingeri mult mai profunde. Specialiștii din domeniu zic ca ar fi bine să mergem la 3-4 psihoterapeuți pentru a vedea cu care din ei ne simțim mai confortabil și ulterior să intrăm în terapie.

Poți apela cu încredere la specialiștii în domeniul sănătății mintale, care activează în cadrul centrelor comunitare de sănătate mintală din Moldova

Rubrica „Dragă M.” este realizată de Moldova.org în parteneriat cu proiectul moldo-elvețian MENSANA – „Suport pentru reforma serviciilor de sănătate mintală în Moldova”. Răspunsurile la scrisorile primite de la cititori sunt pregătite de specialiști în sănătate mintală.

Oricine ne poate scrie anonim despre problemele cu care se confruntă, completând acest formular, având și posibilitatea să lase o metoda de a fi contactați pentru întrebări de concretizare din partea specialistei/ului în sănătate mintală care va prelua cazul. Confidențialitatea datelor cu caracter personal este asigurată.

Ilustrație de Natalia Gârbu

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.