Dorel Musteață și Nina Cernat scapă basma curată. PA, după investigarea notei de la SIS: „Acuzațiile” imputate magistraților nu s-au confirmat

„Soluția de refuz în pornirea urmării penale în privința magistraților a fost dispusă de către procurori, deoarece în rezultatul probatoriului administrat, s-a constatat că, faptele imputate acestora nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de legea penală.

Procurorii anticorupție în cadrul unor procese penale, au examinat acțiunile celor doi magistrați, prin prisma elementelor infracțiunilor de îmbogățire ilicită (art.330/2 alin.(2) din Codul penal) și fals în declarații (art.352/1 alin. (2) din Codul penal)”, se menționează în comunicat.

Deciziile procurorilor anticorupție de refuz în pornirea urmăririi penale, emise în privința celor doi magistrați, pot fi contestate cu plângere procurorului ierarhic superior, în termen de 15 zile din momentul când s-a luat cunoștință de act, de către părțile implicate în cadrul acestor procese penale, în ordinea prevăzută de prevederile art.299/1 din Codul de procedură penală.

Parlamentul a desemnat pe 4 noiembrie 2021, doi noi judecători la CSJ. Candidatura lui Dorel Musteață a fost susținută de 52 de deputați, iar a lui Ghenadie Plămădeală de 55 de parlamentari.

Asta după ce Comisia juridică a avizat candidatura lui Dorel Musteață. Pasul a fost criticat de juristul Nicolae Eșanu, fostul deputat al Platformei DA Dinu Plîngău, fostul procuror al mun. Chișinău, Ivan Diacov, dar și de către fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase. Președinta Comisiei parlamentare Juridice, Numiri și Imunități, Olesea Stamate, a venit cu unele explicații, după criticile din spațiul public. Totodată, deciziile majorității PAS au stârnit un schimb de replici între foștii colegi din Blocul ACUM, Dinu Plîngău și Sergiu Litvinenco.

Totodată, fostul deputat al Platformei DA a publicat un act care arată că „un oarecare Dorel Musteață procura. în 2017, tocmai două apartamente în centru capitalei, cu puțin peste 40 mii euro”. „Din ultima declarație de avere a „reformatorului” justiției puteți afla că dânsul are în proprietate un apartament de lux, cu o suprafață de peste 100 de metri pătrați, pe care l-a primit drept donație, în 2019, de la o rudă. Dânsul zice că este de la soacră. Solicit ca domnul Musteață să explice conținutul acestui document, iar pentru organele abilitate sunt gata să prezint actul respectiv cu adresele apartamentelor”, menționa Slusari.

Peste câteva zile, Alexandr Slusari publica, pe Facebook, „un fragment din nota informativă, pe care unul din serviciile speciale a emis-o în adresa conducerii țării”. „Se scrie despre contribuția „modestă” de 13590 euro a lui Dorin Damir la procurarea apartamentului pentru fidelizarea unui judecător, care acum este speranța guvernării în reformarea justiției”, menționa fostul deputat, referindu-se la Dorel Musteață.

La rândul său, președintele interimar al CSM a respins acuzațiile aduse, precum că cea de-a treia rată a unuia dintre apartamentele pe care Musteață le-ar fi cumpărat în 2017 de la Basconslux ar fi fost achitată de către președintele FEA, Dorin Damir, aflat în detenție.

La 23 noiembrie, Alexandr Slusari a publicat „nota informativă de la SIS pe numele lui Dorel Musteață și al Ninei Cernat”. „Vedeți despre câte apartamente, case de lux, terenuri și automobile este vorba... Aștept reacția la aceasta notă informativă și abrogarea hotărârii Parlamentului privind numirea lui Musteață în funcția de judecător CSJ”, a precizat ex-deputatul.

La 24 noiembrie, Serviciul de Informații și Securitate a confirmat autenticitatea documentului se re referă la averile lui Dorel Musteață și ale Ninei Cernat. Documentul a fost remis către Procuratura Generală, „pentru verificările de rigoare”.

Totodată, conducerea SIS a dispus un control intern, „pentru a stabili cauza și circumstanțele în care nota informativă din 28 ianuarie 2020, cu privire la averile lui Dorel Musteață și ale Ninei Cernat a fost trimită unor persoane terțe, dar și condițiile care au dus la apariția divergențelor existente între cele două note remise”.

„A fost stabilit faptul, că informația primară, prezentată către organele Procuraturii, nu are caracter probatoriu, nefiind constatați indici de îmbogățire ilicită și factori de risc în privința judecătorului vizat, datele respective fiind prezentate Comisiei parlamentare de profil”, se menționat în comunicatul SIS.

La 25 noiembrie, Procuratura Anticorupție informa că, a fost sesizată de către Procuratura Generală în vederea examinării circumstanțelor expuse în nota informativă emisă de Serviciul de Informații și Securitate, în privința magistraților Dorel Musteață și Nina Cernat.

La 1 decembrie, Platforma DA anunța că va depune un denunț oficial la Procuratura Generală, în care solicită autorităților abilitate investigarea faptelor ce sunt imputate celor 2 magistrați în nota SIS. Formațiunea cere anchetarea magistraților prin prisma art.330 indice 2 din Codul Penal al RM, care se referă la îmbogățirea ilicită.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News

Pub

Redacţia UNIMEDIA

Pub

Publicitate

Pub