Ion Rotaru – prima generație de fermieri din Moldova care participă în programul „Tineri Lideri Pentru Agricultură” din România

Am fost invitat de ministrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare să particip la acest curs. Inițial am refuzat, crezând că este vorba despre niște training-uri, legate de partea tehnică a agriculturii, adică semințe, plantare etc. Dar după ce am fost sunat iar și am văzut programul, unde era totul explicat, am rămas impresionat. Am descoperit că în cele nouă luni de curs se pune accent pe dezvoltarea personală. În acest program învățăm cum să comunicăm eficient cu oamenii, să adresăm întrebări, să încurajăm pe alții să vorbească, să facem gesturi, mimică, să putem descifra gesturile altor persoane, să lucrăm cu empatia, cu relațiile din familie și să ne apărăm ideile. Pe lângă dezvoltarea emoțională, mai învățăm și despre partea financiară.

‹ adv ›

Nu știu exact cum am fost selectați, dar sigur noi toți am trecut un interviu. Chiar săptămâna aceasta, întâmplător, m-am întâlnit cu o colegă de a mea de la Iași, ea tot a depus pentru program, dar au refuzat-o. Au refuzat-o din cauza că ea a spus că nu va putea participa la toate cursurile, dar prezența este obligatorie. Dacă nu vii timp de trei zile, trebuie să achiți 300 de euro, dacă refuzi cursurile, trebuie să achiți 500 de euro, e specificat în contract. E o metodă de a motiva participanții. 

La Summer Camp de la Vadul lui Vodă a fost prima interacțiune, deși această idee, nu mi-a trezit foarte mult interes. Abia după ce am văzut programul, am înțeles că e ceva interesant. 

Programul vrea să ne formeze ca lideri, nu vrea să ne pună la muncă în câmp, vrea să educe o generație de lideri care să poată gestiona o afacere, lideri care pot să atragă oameni în jurul lor, oameni buni cu care să creeze echipe. Scopul organizatorilor este ca timp de 10 ani să fie formați cel puțin o mie de agriculturi cu o altă viziune despre agricultură. Lideri care au o altă gândire. Ei investesc în tineri, ca tinerii să preia afacerile părinților și să le ducă bine, să le gestioneze corect.

‹ adv ›

Cel mai mult îmi place că mă dezvolt personal și emoțional. Eu simțeam că aveam nevoie de mai multe cunoștințe din acest domeniu. Dacă inteligența emoțională nu e dezvoltată, nu poți lucra cu oamenii, chiar și cu angajații, clienții, familia, prieteni, colegi, nu contează despre cine este vorba, dar nu poți comunica. Concluzia e una simplă, dacă nu ești fericit pe plan personal, nici afacerea nu o să fie eficientă și nu o să aducă profit. Dar orice afacere are un scop final – să aducă profit și cu cât e mai mare, cu atât e mai bine.

Tot cursul este o combinație între dezvoltarea abilităților de gestionare a finanțelor și dezvoltarea profesională și morală. După ce vom finaliza cursurile, va trebui să realizăm un video, despre cum ne convingem familia să implementăm ceva nou în afacerea pe care o dezvoltăm și de asemenea, trebuie să elaborăm și un business plan. Aici va trebui să schițăm pas cu pas ce facem, cum facem și unde vom ajunge la final. E obligație pe care trebuie să o îndeplinească fiecare persoană din curs, dar avem și un mentor care ne ghidează. Fiecare și-a ales câte un mentor, în mod aleatoriu sau care ne-a plăcut mai mult din trainerii noștri. Și toate întrebările pe care le avem, le discutăm împreună cu ei. Aceștia ne ghidează ca să ducem la bun sfârșit proiectul.

Mentorul meu este Dan Ioniță, el este responsabil de cursul financiar. El face training-uri cu foarte multe companii din România: Dacia, Mercedes, BMV companii agricole, bănci etc. Sunt diferite strategii, pași, cum ne ajutăm, cine cu cine cooperează, colaborează sau nu echipele între ele.

În primul rând, ceea ce ține de legislație, dar și de susținerea agricultorilor din partea statului. În România se dau subvenții – 200 de euro la hectar. Adică în medie, colegii mei și familiile lor gestionează cam în jur de o mie de hectare. Dacă facem un calcul simplu, ei au 200 de mii de euro pe an de la stat, indiferent de ce cultivă. Aici, e mai greu să supraviețuiești din agricultură, la noi prețurile sunt mai mari în comparație cu cele din România, dar ei sunt ajutați de stat. Și din acest motiv, rezultatul efortului depus de ei, se vede și se simte mai ușor și mai rapid. 

Exact, ei au acces la foarte multe resurse economice a Uniunii Europene, e vorba de un alt nivel. Am colegi care vorbesc despre investiții de milioane de euro. Pe când la noi, să vorbești de așa sume, practic e ireal.

Eu mă ocup de partea de marketing, de vânzări, de clienți, de achiziții – o parte din ele, dar și de agroturism. Oferim servicii de cazare și pescuit. Eu mă ocup de implementare de proiecte, atragere de fonduri. Scriu și proiecte, câteva, care mai mici, am reușit să le și câștig. În ultimii ani, am implementat trei proiecte. Primul proiect l-am scris pentru a instala panouri solare, de a avea acces la energia regenerabilă, am pus instalații. Al doilea a fost iluminarea stradală a 2 km, pe malul lacului, ca turiștii care vin noapte, să aibă lumină. Și al treilea proiect a fost construcția a patru căsuțe pentru cazare. Care au adus cel mai mare impact și care are cel mai mare succes.

Ideea îmi aparține și îmi place mai mult, pentru că văd reacțiile și emoțiile oamenilor pe față, comparativ cu agricultura clasică, unde e mult mai multă muncă și nu în tot timpul știi unde ajunge marfa ta.

Nu, a fost o idee care a mers de la sine, spontan s-a pornit și spontan am avut rezultat. Nimeni nu s-a așteptat că o să fie impactul atât de mare, credeam că e o joacă să dezvolți agroturismul. Am văzut că are impact mare și îi mult mai stabil, față de agricultură. Pentru că în agricultură când câștigi, când pierzi. Agroturismul e mai constant.