„Despre asistența bugetară a UE, în contextul căreia a fost apreciat “planul de acțiuni de răspuns la criză”.
- Am întrebat de la mai multe persoane (interesate) dacă știau despre acest document. Răspunsul lor a fost “nu”. În presă, documentul a apărut în știri, dar printre altele. După aceasta, am verificat pe particip.gov.md, dacă documentul adoptat de Guvern pe 14 octombrie a fost supus consultărilor publice. “Planul de acțiune” nu poate fi găsit.
- Deși autorul documentului este ministrul Spînu, același document este de negăsit printre documentele propuse spre consultare de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Infrastructurii. În acel moment, am înțeles de ce nici eu și nici alte persoane pe care le-am întrebat despre document nu au știut despre existența lui. Din asta reiese că documentul nu a fost supus consultărilor publice. Deci, foarte puțini din exteriorul guvernului știau sau și-au dat seama despre document și că are vreo legătură cu finanțarea UE de 60 de milioane EUR.
- Totodată, având în vedere că UE a apreciat documentul, reiese că acesta a fost citit. Deci, documentul este probabil accesibil și în engleză. Acum, este important să fie clarificat, dacă la elaborarea documentului au venit sugestii de la UE sau nu. Acest plan este văzut în UE ca pe una din condițiile principale pentru ajutorul bugetar. Dacă UE a fost abordată la elaborarea documentului, atunci lipsa unei consultări publice asupra documentului acasă pare și mai problematică. Amintesc că UE mereu insistă pe implicarea actorilor naționali în procesul de luare a deciziilor (principiul inclusivității și transparenței decizionale).
- “Planul de acțiuni” este dedicat atenuării efectelor crizei gazelor. Pe acest aspect se focusează documentul cel mai mult. Aceasta include aspecte vechi, legate de mecanismul de compensație (discutat și prezentat publicului de acasă de nenumărate ori). Un alt obiectiv se referă la aspectele energetice (acțiuni pe termen lung). Unicul lucru concret în această parte se referă la eficiența energetică în sectorul rezidențial. Restul aspectelor sunt vagi sau nu au nicio acoperite financiară bugetară (nici cea externă nu este sugerată). În unele cazuri, ministrul Spînu, care este autorul documentului aprobat de Guvern, propune scrierea de studii de (pre)fezbilitate. În document nu figurează acțiuni concrete, precum implementarea “unbundling-lui” în sectorul gazelor (legislația europeană), interconectarea pe energie electrică cu România, implementarea angajamentelor care reies din Protocolul la noul contract pe gaze etc.
Nu știu din care motive, dar documentul (“planul de acțiuni”) se pare că nu a fost supus consultării publice. Dacă ne uităm pe particip.gov.md, la documentele publicate de Ministerul Infrastructurii, nu găsim acest plan de acțiuni.
Ca să reușească înainte de summitul Parteneriatului Estic (15 decembrie), unde se intenționa semnarea acordului cu UE pe finanțarea bugetară, guvernul a adoptat “planul de acțiuni“, cu repeziciune, cu o zi înainte ca delegația Moldovei să plece la Bruxelles.
Din punctul de vedere al conținutului, “planul” conține lucruri deja cunoscute și mai specifice (mecanismul de compensație, legislația privind eficiența energetică în clădiri), dar și aspecte superficiale și vagi, care nu au acoperire financiară. Este cert faptul că multe deficiențele “planului” (legate de aspectele de securitate energetică) ar fi putut fi eliminate/soluționate, dacă documentul ar fi fost supus unei consultări publice care să implice toți actorii interesați din domeniu.
Planul național de acțiuni pentru atenuarea crizei energetice a fost aprobat de Guvern. Obiectivul general menționat în proiecte este „atenuarea impactului creșterii prețurilor la energie asupra populației, protecția, în special, a grupurilor celor mai vulnerabile și folosirea crizei ca un element de sporire a securității și eficienței energetice, pentru a preveni situații similare în viitor”.
Printre acțiunile prevăzute de planul sunt compensarea facturilor și ajutorul material pentru grupurile vulnerabile.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!